„Spiritul asociativ, capacitatea speculativa fina, vocatia literara, se implinesc in Pharmakon, o remarcabila carte de poeme, personalizata, intr-un peisaj literar ce favorizeaza livresul, intertextualitatea, metatextualitatea, „textualismul” etc, printr-o tensiune a rostirii ce nu ocoleste exprimarea nuda a emotiei. Sub semnul unui als ob ce implica spatiul imaginatiei, cartea de poezii a lui Liviu Antonesei completeaza eseurile aceluiasi macar prin contraponderea posibila indusa de ideea de „inocenta” (asociata poeticului) in contrapondere cu „pierderea” ei, despre care glosa eseistul si criticul, De fapt, lumea sa poetica se compune „auroral” fara sa iasa din relatia livresca si obiectuala. Densitatea referintelor nu anuleaza autenticitatea lirica a perceptiei nici chiar in poemele discursive…” (Marian Papahagi)

„Aceasta digresiune (despre cenzura, n. m. L. A.) are rostul ei; ceea ce deranja in poezia lui Liviu Antonesei constituie si unul din atuurile ei: o viziune integratoare asupra lumii, incercind sa cuprinda si/mai ales partea ei de umbra, un radicalism al limbajului care nu se sperie de cuvintele mai dure, atunci cind e vorba sa(-si) exprime adevarul (…) Finalul cartii e cumplit, e insuportabil, trece dincolo de literatura – nu e asta obsesia oricarui scriitor adevarat? Ramine de vazut daca de la aceasta tensiune in sus se poate scrie mai departe…” (Romulus Bucur)

„La haine de la poésie, ura fata de poezie, va ramine o constanta a scrisului sau. Precizez: ura fata de poezia rigida, izolata in narcisism autoreferential. Poezia care isi cloneaza formula, autopastisindu-se la nesfirsit. Poezia raspunsurilor orgolioase si definitive. Aceasta „ura” va alimenta, in schimb, o poezie mobila, mereu in cautarea consistentei sale (nu intimplator un volum se cheama Cautarea cautarii), interogativa, agitata de dubii. Ca sa reiau analogia, muschetarul tinar s-a preschimbat intr-un cavaler al Mesei Rotunde. Parsifal in cautarea Graalului”. (Ovidiu Nimigean)



Anul aparitiei: 2012
Numar de pagini: 108