Autoarea acestui roman schimba uneori intriga, ducand-o spre o combinatie de real si fictiune. De aceea este bine ca cititorul sa se ia dupa firul Ariadnei… pentru a gasi iesirea din labirintul intrigilor.

Ea merge spre o raza de soare pentru a da de fericire, sau de gratie, pentru a strapunge in final tenebrele destinului vindicativ si implacabil. Este o scotocitoare a sufletului omenesc, a tainelor adanc ingropate in bezna si a pacatului care umbreste viata omului sub semnul obscurei amprente a fatalitatii… Ii place sa descrie personajele ei luminoase, sa le arate cititorilor partea cea mai frumoasa a sufletelor lor.

De asemenea, ii place un anumit tip de personaj a carui viata incepe cu un esec, iar pe parcurs se indreapta spre lumina. Autoarea vrea sa arate ca in putinta de izbavire a binelui, a reinnoirii, personajul principal este riposta inconstienta la intunericul care i-a marcat viata si cariera. Acest personaj vrea sa demonstreze ca poate invinge pana la urma soarta, acea soarta cruda care i-a marcat viata, conducand-o spre o cariera nebanuita si plina de satisfactii.