O confesiune si o meditatie despre mediul evreiesc din Romania de dupa al doilea razboi mondial, pornind de la propria experienta si biografie a autorului, in prezent conferentiar la Universitatea Ebraica din Ierusalim. Avand ca nucleu un dialog cu tanarul filozof Sandu Frunza, de la Universitatea din Cluj, cartea reconstituie viata evreilor din Iasi (orasul natal al autorului), de dupa razboi, adolescenta in perioada stalinista, dilemele si reflectiile stimulate de optiunile mediului evreiesc din Romania in noile conditii de dupa razboi, avand de ales intre integrarea in viata sociala si intelectuala romaneasca marcata de tentatia si pervertirea comunista sau, dimpotriva, alternativa stabilirii in Israel. O semnificativa parte a cartii se concentreaza asupra evolutiei acelor intelectuali evrei care au parasit Romania in perioada ceausista, dificultatile si dramele adaptarii la o noua ambianta culturala, ca si complexa relatie cu mediul si cultura in care s-au format. Pe parcursul a cateva decenii, amintirile si reflectiile autorului reconstitutie, dintr-un unghi inedit si foarte personal, mediul universitar iesean, ca si universul spiritual al intelectualilor israelieni originari din Romania.

Cartea lui Leon Volovici – in prezent conferentiar la Universitatea Ebraica din Ierusalim – reconstituie, pornind de la un dialog cu tanarul filozof clujean Sandu Frunza, viata evreilor din Iasi (orasul natal al autorului), de dupa razboi, adolescenta in perioada stalinista, dilemele si reflectiile stimulate de optiunile si confruntarile mediului evreiesc din Romania in noile conditii de dupa razboi, avand de ales intre integrarea in viata sociala si intelectuala romaneasca marcata de tentatia si pervertirea comunista sau, dimpotriva, de alternativa stabilirii in Israel. O meditatie despre comunism si antisemitism, despre dramele dublei apartentente culturale, despre emigratie, despre tensiuni si interferente romano-evreiesti, despre lumea vazuta de la Iasi si de la Ierusalim.