Limita despre care vorbeste in acest volum Teona Farmatu nu e doar una personala. Poezia Teonei e o acumulare de limite multiple, ea radiografiaza toate ipostazele contemporane comune care ne conduc spre experienta limitei. La limita e o combinatie decisiva de revolta si tandrete, o tandrete care-si face loc constant in preajma furiei – aceasta pereche organica da, de altfel, greutatea si originalitatea vocii Teonei. Iata un debut radical si atoatecuprinzator care opereaza mutatii in perspectiva feminista din poezia contemporana romaneasca. O transforma intr-o lupta si intr-un limbaj aferent pline de aceasta tandrete si, in sfarsit, de solidaritate.

Svetlana Carstean

Volumul Teonei Farmatu aduce in fata o constructie superba, in care prezentele femeilor si ale corpurilor non-normative sunt imbratisate de o voce pe cat de tandra, pe atat de furioasa. Forta si vulnerabilitatea retin in memoria somato-textuala povestile bunicilor, ale mamelor, ale femeilor fara adapost, care se intalnesc in spatii si temporalitati de refugiu din fata sistemului care dezbina. Aceste poeme-revolta contureaza modalitati de rezistenta, bazate pe moduri de a fi la limita si totusi impreuna cu celelalte copuri (non)umane, moduri de a locui prin ingrijire spatii reparative, moduri de a fi impreuna cu celelalte si ceilaltx. Un volum ca un adapost, un indemn splendid la nesupunere.

Anastasia Fuioaga