SIRUNI, Hagop Djololian (1890-1973), a fost o personalitate cu o descendenta multiculturala de exceptie. La fel si mostenirea sa stiintifica, care apartine, in egala masura, patrimoniului romanesc si armenesc. Varsta formarii sale intelectuale a coincis cu crepusculul in care se afla societatea constantinopolitana in preajma expierii bolnavului Europei. Luptele interne, fluxul si refluxul reformelor, dar si pulsatiunile revolutionare aveau sa fie traumatizante pentru toti supusii otomani, cu deosebire insa pentru populatiile crestine. Avand un temperament de luptator, Siruni va intra in coliziune cu aparatul represiv si, astfel, de timpuriu, va cunoaste recluziunea, ocna. Din pacate, n-avea sa fie singura! A reusit sa evadeze, dar genocidul planificat de liderii Junilor turci impotriva nationalitatii sale avea sa-i schimbe definitiv destinul, ca si patria care-l va adopta cu pretuire. Intalnirea cu Nicolae Iorga, un vechi si declarat prieten al armenilor, temeinicele sale cunostinte in istoria Orientului, ca si vocatia de cercetator il vor consacra ca unul dintre cei mai reputati orientalisti romani. Din nefericire, imediat dupa Al Doilea Razboi Mondial, in decembrie 1944, unii conationali aveau sa-l dea pe mana politiei politice sovietice pentru vina de a-si fi iubit neamul – si noua sa patrie –, altfel decat bolsevicii. Aveau sa treaca zece ani pana cand va reveni din Gulag, dar, asupra sa, se va institui un riguros sistem de urmarire politieneasca. SIRUNI - ODISEEA UNUI PROSCRIS urmareste astfel, prin documente de arhiva, tribulatiile unei vieti exemplare de savant si de patriot.
Vartan ARACHELIAN