Marina Costa acorda rolul de personaj-narator unei femei. Este istoria vazuta prin ochii unei femei. Nu e o viziune feminista, ci mai mult feminina, sugerand ca istoria a fost facuta, deopotriva, de barbati si de femei.
Scriitoarea domina informatia istorica si o integreaza creativ, verosimil, in povestea de viata a Roxanei. Imaginea este a unui bazar international, nu un balci al desertaciunilor, insa, un bazar in care se intalnesc oameni de toate natiile, pe care destinul ii aduna intr-un loc, pentru ca impreuna sa-si cladeasca o viata, invatand unii de la altii. Este imaginea epica personalizata a modului in care s-a constituit natiunea americana.
Exista, desigur, in aceasta valtoare a lumii si a istoriei si o poveste de dragoste, o modalitate subiectiva de a relativiza perspectiva istorica. In fond, toti acesti aproximativ 50 de ani (1794-1849) pe firul carora se desfasoara seria Vieti in valtoare, povestea de viata a Roxanei, integrata istoriei, reprezinta o istorie rasfranta in oglinda ei relativizatoare. Aceasta nu este istoria, ci o istorie, istoria unei femei.