Vintila Corbul a scris Cavalcada în iad în memoria tatalui sau adoptiv, Constantin Popescu Corbul, general în armata româna în timpul celui de-al 2-lea Razboi Mondial si sef al înzestrarii armatei române, devenind mai târziu prefect de judet si, ulterior, viceguvernatorul regiunii Transnistria. Constantin P. Corbul provine dintr-o familie de nobili, a fost un om bogat, cu multe proprietati în Bucuresti si în tara, podgorie la Dragasani si chiar un grajd cu cai de curse. În perioada în care autorul era judecator, tatal sau este ales „Generalul fostilor luptatori" si este arestat imediat de regimul comunist, motiv pentru care Vintila Corbul a fost exclus din magistratura. C. P. Corbul s-a sinucis în închisoare refuzând hrana, ironic, cu câteva luni înainte ca Nicolae Ceausescu, nou-venit la putere, sa elibereze majoritatea detinutilor politici. Vintila Corbul nu a iertat niciodata comunistilor moartea tatalui sau. Autorul îsi aminteste cu amaraciune ca nu i-a fost permis sa-si viziteze parintele si „tot ce a ramas de pe urma unui om care se bucura de mare încredere si faima au fost: o haina, o pereche de bocanci si o sapca...".

La rândul sau, Vintila Corbul a fost, în al 2-lea Razboi Mondial, locotenent de artilerie antiaeriana si, ulterior, pilotul comandantului fortelor aeriene române.