Prin Confesiunile unei masti (1949), publicul japonez descopera resursele literare ale romanului scris la persoana intai, iar europenii descopera un mare scriitor japonez.

Mishima se exprima marturisind. Tabloul care-l reprezinta pe Sfantul Sebastian strapuns de sageti il urmareste pe adolescentul Kochan, alter ego al autorului, ca un ideal de frumusete in suferinta. Anomalia din viata lui e ca nu regaseste idealul de frumusete in trupul femeii, ci in cel al barbatului si, in cele din urma, intr-un narcisim care il sperie. Iesirea din criza pare sa fie frumoasa Sonoko, pe care vrea s-o iubeasca pentru a-si dovedi normalitatea, dar nu e in stare. Nici razboiul nu-i da lui Kochan sansa sa devina ceea ce-ar vrea: declara ca sufera de pneumonie si evita sa devina martir, precum Sfantul Sebastian. Mishima pare sa se intrebe daca, in spatele mastii sale, exista intr-adevar un sine. In fond, masca este el insusi. Identitatea lui e paradoxala: homosexualitatea nu e decit o heterosexualitate inversata, narcisismul e semnul urii de sine, dorinta de moarte e teama de sfarsit. „Sunt un complicat paradox inutil", scrie Mishima. „Acest roman este dovada psihologica a faptului.“

Nr. de pagini : 200
Anul aparitiei : 2011