Au fost odata ca niciodata, in indepartata America, cinci frati care
au intemeiat formatia Jackson 5. Solist l-au ales pe micutul Michael,
care interpreta cu atata patos, talent si nerv melodiile incat i-a
cucerit pana si pe cei care nu iubeau muzica funky-groove. Copilaria
a trecut pe neobservate; tanarul s-a lansat intr-o cariera solo, iar
albumele sale Thriller, Bad si Dangerous doborau record dupa
record. Nimeni n-a rezistat atata vreme in topuri, nimeni n-a vandut
mai multe discuri. Miscarea scenica neobisnuita a atras atentia, iar
pretentioasele videoclipuri au fascinat o lume intreaga: Michael a
devenit Regele Muzicii Pop. A creat moda, un nou limbaj muzical
si mod de interpretare; a dominat scena sunetului, a misccrii si a
spectacolului cu nestavilita forta si spontaneitate, cu fiecare particica
a trupului sau. Cantaret, compozitor, coregraf si dansator de geniu,
idol viu, a atins apogeul gloriei. A construit o lume de vis pe scena,
in clipuri si in viata lui. Sufletul lui naiv si fragil era insa torturat de
neimpliniri afective: a facut o serie intreaga de operatii estetice,
mereu nemultumit de chipul lui, a incercat sa-si apropie cat mai
multi copii, din dorinta fierbinte de a recastiga inocenta copilariei.
A cunoscut si iadul umilintei si calomniilor intunecate, al acuzatiilor
de tot felul, iar in final o intrebare a ramas fara raspuns: ce culoare
are adevarul? Dupa o lunga serie de scandaluri a incercat sa se ridice
din adancuri, a vrut sa se infatiseze din nou lumii, dat n-a mai ajuns
sa o faca. Nu avea inca 51 de ani cand a plecat dintre noi. A plecat,
dar ne-a lasat clipa de basm cand cantam alaturi de el „We are the
world, we are the children“...