Péter Esterházy (nascut in 1950, la Budapesta, intr-una dintre cele mai vechi si renumite familii aristocratice maghiare) este, probabil, scriitorul maghiar cel mai cunoscut si apreciat pe plan international in momentul de fata, una dintre vocile si constiintele literare definitorii pentru problematica spatiului central si est-european contemporan. A urmat initial studii de matematica la universitatea din orasul natal si a lucrat ca matematician intre 1974 si 1978; a debutat in 1978, in gazete literare, iar din 1978 s-a dedicat in intregime literaturii. Este autorul unei opere vaste, ce cuprinde romane, nuvele, piese de teatru, eseuri, studii, publicistica, traduse in douazeci si cinci de limbi si incununate cu numeroase distinctii nationale (printre care prestigiosul premiu Kossuth, in 1996) si internationale (Herder, in 2002, Grinzane Cavour, in 2004, Premiul Pacii al Uniunii Editorilor si Librarilor din Germania, in 2004, Premiul de Excelenta al Institutului Cultural Roman, Premiul Grinzane-Beppe Fenoglio din Italia, in 2007 s.a.). Printre operele sale cele mai cunoscute se numara Harmonia cælestis (Curtea Veche Publishing, 2008), Verbele auxiliare ale inimii (Curtea Veche Publishing, 2007), Cartea lui Hrabal, Privirea contesei Hahn-Hahn, Un strop de pornografie maghiara, O femeie (Curtea Veche Publishing, 2008), Nicio arta (Curtea Veche Publishing, in curs de aparitie).

    Cu acest volum de teatru, banuiala devine certitudine. Péter Esterházy este un univers egal cu sine insusi, indiferent de genul in care se manifesta. De o densitate baroca, suferind de o inteligenta nestavilita si, prin urmare, pline de umor, dramoletele autorului maghiar au darul de a-l transforma pe cititor, rand cu rand si replica cu replica, intr-un prizonier. Jocul temelor si mizelor, deturnarea referintelor culturale dintr-un spatiu de o gravitate muzeografica spre reinventari parodice savuroase,abordarea ascutita a unor idei politice sau a unor cutume istorice, maniera in care schimba sensul unor adevaruri batatorite, mutand accentele, rastalmacirile filosofice si coloratura aproape pop a jerbelor imaginarului sunt marcile prin care Péter Esterházy isi legitimeaza renumele de cel mai postmodern autor din spatiul estic.
    Ultima piesa a volumului de fata, Treizeci si trei de variatiuni pe craniul-Haydn, reprezinta o premiera editoriala.

Nr. de pagini: 208
Anul aparitiei: 2009
Format: 13×20