Scriitor belgian de limba franceza, André Baillon (1875–1932) a inceput studii de inginerie pe care nu le-a terminat niciodata, deoarece a fost exclus din universitate din cauza asocierii sale cu un grup de studenti anarhisti. Dupa ce si-a cheltuit in mod necugetat partea de mostenire care-i revenise si dupa o tentativa de sinucidere, a locuit o vreme cu fratele sau in Bruxelles, dupa care a intalnit-o pe Marie Vandenberghe, o fosta prostituata flamanda care-i va deveni sotie. Intre 1910 si 1920, a lucrat la ziarul La Dernière Heure, apoi s-a mutat in Franta pentru a se consacra scrierii cartilor sale de fictiune. André Baillon a scris mai multe romane, dintre care cele mai cunoscute sunt Histoire d’une Marie, En sabots, Zonzon Pépette, Chalet 1. In 1932, scriitorul s-a sinucis luand o doza mare de somnifere.

La Editura Univers au mai aparut, in 2013, volumele In saboti si Deliruri. Viata este cotidiana.

Partial autobiografic, romanul Un om atat de simplu, aparut in 1925, este structurat sub forma unor confesiuni facute doctorului sau de un scriitor internat la spitalul psihiatric Salpêtrière din Paris. Dar cum a ajuns aici acest om simplu, cu ambitii modeste, care-si iubea familia, cartile si motanul? Sa fie de vina mutarea la Paris, dificultatile financiare ale unui cuplu de artisti, relatia ambigua cu fiica lui vitrega, umbra mereu prezenta a tatalui ei, un pictor faimos, sau pur si simplu faptul ca nu-si poate implini cea mai mare dorinta: „cincisprezece kilometri de liniste“?