Descriere - Austerlitz
Pentru a-si scapa fiul de persecutiile antisemite, o familie de evrei din Praga decide sa-l trimita la inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial in Anglia, la o varsta atat de mica, incat baiatul – care va fi adoptat de familia unui pastor calvinist din Tara Galilor – nu-si va putea aminti si intelege mai tarziu propriul trecut.
La maturitate afla care e adevaratul lui nume si porneste prin Europa incercand sa-si recompuna o istorie pe care o presimtise cumva intotdeauna intr-un mod melancolic, descoperind-o acum, treptat, in tot ce are ea mai funest si mai tragic. J. Austerlitz, neobisnuitul erou al lui Sebald, se vede nevoit sa-si reconstituie viata bucata cu bucata, prin imbinarea unor povesti disparate, adesea incredibile, pentru a afla, in ultima instanta, cine este.
Austerlitz este ultimul roman al lui W. G. Sebald si capodopera sa, o poveste tandra si sobra deopotriva, o drama atat de profunda, incat ramane aproape incomunicabila.
"O evidenta carte de geniu." Literary Review
"Oare mai e inca posibila maretia literara? Cum ar putea sa mai arate o initiativa literara nobila? Unul dintre putinele raspunsuri disponibile noua este opera lui W.G. Sebald." - Susan Sontag
Comparat adesea cu Borges, Calvino, Thomas Bernhard, Nabokov sau Kafka, W. G Sebald si-a forjat o maniera profund particulara de a se raporta la trecut, o maniera oblica, una care sa nu permita in niciun fel aproprierea traumei unor oameni al caror destin tragic Sebald credea ca nu-l putem decat aproxima. Citeste mai multe pe blog.
Sebald scrie genul de carti pentru care trebuie nu doar rabdare, ci si pricepere de lectura, cerand adesea cititorului contemporan mai mult decat e obisnuit sa dea. Citeste pe blog recomandarile de lectura a lui Iulian Bocai.
Ghidat de un instinct pe care nu-l intelege pana la capat, personajul principal ajunge sa-si descopere istoria personala, circumscrisa istoriei Holocaustului. Printr-o stranie oglindire, preocuparile lui constiente aveau deja in ele samanta revelatiei: dupa ce si-au pierdut functia initiala, fortificatiile au devenit inchisori sau lagare. Citeste pe blog si alte recomandari de lectura ale lui Andrei Dosa.
