„Un savant nebun, traznit dar moralist, la pupitrul de comanda al unei masini a timpului literare.” - Time

Insotit de mastiful Kazak, Winston Niles Rumfoord traverseaza in nava sa o zona necartografiata a spatiului, trecand printr-un infundibul cronosinclactic. In urma acestui zbor, Rumfoord nu mai poate exista fizic pe Pamant decat o data la cincizeci si noua de zile terestre, cand isi face aparitia pentru a-si informa sotia despre ce o asteapta in viitor (cealalta consecinta a acestei stari nemaipomenite fiind darul clarviziunii). Malachi Constant, cel mai bogat, norocos si depravat om din lume afla si el in urma unei astfel de materializari ce ii rezerva destinul. Numai ca, fiind vorba de un roman de Vonnegut, destinul uman capata noi intelesuri aici, caci satira scriitorului e nemiloasa si nu cruta nimic, de la ideea de liber arbitru, la religie, la intreaga istorie a umanitatii.

Sirenele de pe Titan este cel de-al doilea roman scris de american, dar toate coordonatele care fac din Vonnegut un mare scriitor sunt prezente in el.

„Cea mai buna carte a lui Vonnegut, in care autorul se incumeta nu numai sa puna intrebari fundamentale despre fiinta umana, ci sa si ofere raspunsuri la ele.” - Esquire