Interzise în SUA pentru obscenitate, cartile lui Henry Miller (1891–1980) au creat, în timp, o adevarata scoala, de la care s-au revendicat aproape toti autorii de secol XX certati cu morala burgheza si refractari pudibonderiei. S-a nascut în familia unui croitor cu descendenta germana si puternice precepte catolice, de care mai târziu s-a tinut cât de departe a putut. În tinerete a avut simpatii socialiste si a fost admis la City College of New York, unde a ramas un singur semestru, în ciuda faptului ca era un student stralucit. A trait o vreme în Franta: initial, câteva luni în fi ecare an, în 1928 si 1929, cu cea de-a doua sotie, June, si apoi din 1930 pâna când a izbucnit razboiul. Aici a cunoscut boema pariziana, a trait o tumultuoasa poveste de dragoste cu Anaïs Nin – ea s-a zbatut sa-i fi nanteze publicarea Tropicului Cancerului, în 1934 – si a legat prietenii cu multi dintre artistii si scriitorii vremii. Întâlnirea cu Lawrence Durrell a fost una dintre cele mai importante, cei doi ramânând prieteni pe viata.

Tropicul Cancerului (1934), Primavara neagra (1936) Tropicul Capricornului (1939) sunt toate rodul perioadei petrecute la Paris, romane considerate, fara exceptie, vârfuri ale prozei care l-a individualizat pe Henry Miller. Trilogia Crucificarea trandafirie care include romanele Sexus, Plexus si Nexus, completeaza sirul cartilor care l-au transformat dintr-un scriitor al underground-ului, într-un clasic al modernitatii. Cel care a atras atentia asupra lui, într-o perioada în care doar Franta îl publica, în vreme ce SUA îi deschidea procese pentru imoralitate, a fost George Orwell, care i-a facut un portret magulitor într-un eseu scris în 1940, Inside the Whale. În acelasi an Miller s-a întors în SUA, s-a stabilit la Big Sur, California, si încet-încet a ajuns un guru din umbra pentru scriitorii generatiei Beat, (în special pentru Jack Kerouac), care-i împartaseau furia fata de valorile surogat ale societatii americane din acei ani.

Tropicul Capricornului, romanul care face pereche cu Tropicul Cancerului, inclus deja în colectia Cotidianul Literatura, continua întoarcerea, pe caile prozei, în experienta de viata a scriitorului. Interzisa în SUA pâna în 1961 pe motive de obscenitate, cartea, construita în jurul vocii lui Henry V. Miller, functionar al companiei de telecomunicatii Cosmodemonic Telegraph Company, este si astazi tinta multor critici, neîmpacati cu libertatile pe care americanul si le-a luat fata de defi nitiile standard ale decentei.

336 pagini
Anul aparitiei:2009