„Daca exista un lucru pe care aceasta carte, precum si celelalte carti ale mele despre Parintii Desertului, l-ar spune si cu adevarat ar trebui sa-l spuna crestinilor de astazi, fie ei ortodocsi sau nu, atunci acela ar fi urmatorul: mai exista inca un fir de aur de intelepciune duhovniceasca in structura Crestinatatii rasaritene, care duce chiar pana la Apostoli. Si intrucat marturia lui Hristos este cu adevarat universala, deschisa intregii familii a omului, acest fir se extinde din Biserica rasariteana si cuprinde sufletele tuturor celor care cu sinceritate si fara prejudecata cauta singurul criteriu al adevarului care da consistenta tuturor celorlalte adevaruri, Logosul dumnezeiesc. Invatand in mod sistematic sa renuntam la vrerile noastre, ne golim pe noi insine si preluam esenta celui fata de care am devenit ascultatori. Daca urmam vointa Bisericii, suntem transformati in membre ale Trupului lui Hristos, luand asupra noastra atributele naturii sale desavarsite. Devenim, asa cum a exprimat unul dintre Parintii Bisericii, fii ai lui Dumnezeu in Fiul lui Dumnezeu.” (Arhiepiscopul Chrysostomos al Etnei)