„Apostolul iubirii", „Fiul tunetului", Ioan Evanghelistul, Ioan Teologul sau Ioan Bogoslov, cum a fost supranumit cel mai apropiat de Hristos ucenic, care si-a rezemat capul pe pieptul lui Iisus la Cina cea de Taina, trambita care a vestit lumii ca „La inceput a fost Cuvantul”, face subiectul cartii de fata. In cuvantul de lauda al Sfantului Teodor Studitul care preceda Canoanele propriu-zise, marele propovaduitor al iubirii si al harului, ucenicul Cuvantului lui Dumnezeu, este infatisat ca fiind cel mai ales dintre Evanghelisti, „vulturul lui Dumnezeu", „cercetatorul neajuns al adancului cerului", „mintea cea inalt vazatoare", „cel ce a vestit ingerilor Intruparea Cuvantului", „oceanul nesfarsit al intelepciunii", „adancul cel negrait al dogmelor", autorul cel mai profund al celei mai inalte teologii. Aceste atribute si laude ale sfantului se regasesc si in canoanele propriu-zise care celebreaza in persoana sfantului intruchiparea teologiei celei mai adanci a Cuvantului lui Dumnezeu. 

Troparele Nascatoarei de la aceste Canoane, de o sensibilitate si delicatete negraite, o prezinta pe Nascatoarea de Dumnezeu tanguindu-se la cruce impreuna cu ucenicul iubit caruia Hristos ii incredinteaza, ca unui feciorelnic, pazirea Preacuratei Fecioare. Odata cu Canoanele Sfantului Nicodim Aghioritul inchinate sfantului, izbucneste lumina Invierii, de vreme ce Sfantul Ioan se praznuieste pe data de 8 Mai, in plin praznic al Invierii. Fiu adoptiv si duhovnicesc al Maicii Domnului si prin aceasta frate al lui Hristos Insusi si fiu mostenitor al lui Dumnezeu-Tatal, Sfantul Ioan a mostenit de la Iisus Domnul avutia si vistieria cea mai de pret: iubirea, al carei Apostol s-a facut, vestind tuturor, cu fapta, cuvantul si minunile, ca Dumnezeu este iubire. Sa avem parte, prin aceste Canoane, de rugaciunile si mijlocirile la Hristos ale acestui urias sfant al Bisericii noastre.