"Dumnezeu prin porunca a VIII-a a Decalogului, a hotarat fiecarui om a nu rapi nimic din avutul aproapelui sau, zicand: <>. La aceasta porunca gresesc: Toti cat sunt furi aratati precum sunt talharii, rapitorii si cei ce iau cu sila; cati sunt furi amagitori, precum sunt negutatorii si toti cei ce se silesc sa amageasca pe altul, vanzand cu masuri viclene si facand alte mii de mestesuguri si de minciuni, pentru aceasta Domnul, furi si talhari a numit pe negutatori, zicand: <>. (Mt. 21, 18, precum sunt cei ce iau dobanda. Aceasta porunca se calca prin iubirea de argint, impreuna cu patimile si pacatele care se nasc din iubirea de argint. Inca greseste la aceasta si de va cumpara cineva lucru de furat, stiindu-l, ca sa-l ia mai cu putin decat se plateste de drept; de a dat bani falsi in loc de buni, sau pe cei ce sunt cu lipsa in loc de plini; de nu a lucrat lucratorul precum se cuvenea, sau a lucrat rau si totusi si-a luat plata sa; de nu a platit cineva celor ce i-ai slujit; de a gasit ceva si a ascuns, fara de a cerceta cine a pierdut; de nu a respectat invoiala ce a facut; de s-a lenevit de lucrurile peste care a fost mai mare si administrator; al sarmanilor, al vaduvelor, al Bisericilor, al scolilor sau al tovarasilor; de a dat lucruri judecatorului ca sa judece nedrept, sau el a luat ca sa judece etc." 

(Protos. Nicodim Mandita)