Una dintre cele mai imporatnte scrieri ale Santului Chiril este Comentariu la Evanghelia Sfantului Ioan. Ea pare sa fie scrisa inainte de Sinodul al III-lea Ecumenic. [...] Gandirea dogmatica a Sfantului Chiril din acest comentariu urmareste in mod esential apararea dumnezeirii lui Hristos intrupat ca om [...] Dumnezeirea lui Hristos este pusa an relief in mod deosebit prin caracterizarea ei ca Viata, ca Lumina, ca Putere prin Sine. Cele create au ceea ce au prin primire de la un Izvor care le are prin Sine. El este in acest sens Absolutul, si trebuie sa existe o astfel de existenta prin Sine, deci fara inceput, fara sfarsit si nemarginita sau desavarsita si de suprema inaltime in ceea ce este. Cele create depind in toate de altele si, in ultima analiza, de acel Izvor independent, de la Care primesc toate prin impartasire. Dumnezeirea are toate prin Sine sau prin fire. Dar firea, care are sau este toata prin Sine, trebuie sa aiba si bucuria iubirii desavarsite, care inseamna o comuniune de Persoane unite in grad suprem in unitatea firii. Sfantul Chiril intemeiaza astfel, in mod genial, hristologia si invatatura despre Sfanta Treime. Dumnezeirea ca existenta absoluta este astfel tema fundamentala in gandirea Sfantului Chiril in aceasta opera.

Preotul Academician Dumitru Staniloae