Poate exista toleranta fara adevar sau toleranta este posibila tocmai datorita renuntarii la pretentia cunoasterii adevarului? Sunt toate religiile cai egale spre mantuire sau diferentele dintre ele conteaza in mod decisiv? Mai poate religia sa-si afirme adevarul in care crede fara a deveni intoleranta? Nu este libertatea ingradita de pretentia unui adevar despre om si lume sau tocmai cautarea acestui adevar este cea care ordoneaza si directioneaza libertatea? Care sunt limitele dincolo de care credinta devine obscura si cade in fanatism si care sunt limitele dincolo de care ratiunea devine necrutatoare si inumana? In aceasta lucrare densa si provocatoare, Joseph Ratzinger abordeaza frontal marile intrebari ale modernitatii: relatia dintre adevar si libertate, dintre credinta si ratiune, dintre religie si cultura. In dialog critic cu istoria conceptului de Iluminism (Aufklarung) si cu relativismul contemporan, autorul arata ca renuntarea la adevar nu aduce pacea, ci confuzia si dezorientarea, si ca adevarata toleranta nu se naste din indiferenta, ci din respectul pentru adevar si pentru demnitatea persoanei umane. Cartea propune o viziune in care crestinismul nu se opune dialogului dintre religii, ci il fundamenteaza, tocmai prin angajamentul sau fata de adevar.
„Dincolo de toate intrebarile particulare, problema reala se afla in intrebarea despre adevar. Poate fi cunoscut adevarul? Sau intrebarea despre adevar este pur si simplu nepotrivita in domeniul religiei si al credintei? Dar ce sens mai are atunci credinta, ce sens pozitiv ar mai avea religia daca ea nu poate fi pusa in legatura cu adevarul?”
- Joseph Ratzinger