Este o antologie de istorisiri, evocari, cuvinte de duh, sfaturi duhovnicesti, intrebari si raspunsuri, apoftegme si minuni patristice din viata Bisericii, in 328 de pagini. Lucrarea vorbeste despre virtutile omenesti care inalta pe oameni la Dumnezeu, despre razboiul necontenit al omului cu duhurile rautatii si despre prezenta lucratoare si iubitoare a lui Dumnezeu in viata traitorilor de Duh Sfant din istoria Bisericii timpurii, cu deosebire Parintii egipteni.

Antologia patristica are si un cuvant-inainte folositor de catre suflete, scris de parintele Arsenie Papacioc, duhovnicul de la Manastirea „Sfanta Maria“ - Techirghiol, care recomanda cartea si exprima axiomatic douasprezece indemnuri si cugetari despre viata crestina, necesare crediciosilor din vremea noastra.
Citind aceasta carte, intram in atmosfera de har a veacurilor sfinte, in care iubirea de Dumnezeu si parasirea acestei lumi erau inceputurile unui drum minunat in raiul interior, acolo unde Dumnezeu-Cuvantul vorbeste cu oamenii si le daruieste Trupul Sau euharistic in Sfanta Liturghie. E o lume a insingurarii sfinte si a vorbirii cu lumea intreaga prin rugaciune, a smereniei si slavei rastignite a pustiei, o lume de virtuti si de cadere, de intoarcere la esente, dar mai ales o lume a cautarii sincere, a uceniciei in har si a simtirii lui Dumnezeu.

"Istorii cu talc: Ce este tacerea si ce folos am de la dansa?
Un frate l-a intrebat pe un batran, zicand:
- Avvo, ce este tacerea si ce folos am de la dansa? Iar batranul i-a raspuns:
- Fiule, tacerea este aceasta: a sedea singur in chilie cu intelepciune si cu frica lui Dumnezeu, ferindu-ti inima de ganduri si cugete necuvioase. O tacere ca aceea naste alte bunatati si-l pazeste pe calugar de sagetile cele aprinse ale vrajmasului si nu-l lasa sa fie ranit de ele. O, liniste fara de galceava, scara cereasca! O, fara de grija, maica umilintei! O, fara de grija, luminatoarea sufletului! O, tacere vorbitoare cu ingerii! O, tacere, stralucitoarea inimii! O, liniste fara galceava, nascatoare a toate bunatatile, intarirea postirii, fraul limbii, infranarea pantecelui! O, liniste, indemnarea rugaciunii si a citirii Sfintelor Scripturi! O, tacere ingrijoratoare numai pentru ale tale si totdeauna cu Hristos vorbitoare si neincetat vazator a mortii inaintea ochilor sai si pazitoarea luminii celei nestinse! Pe aceea, cine o pazeste neincetat canta zicand: gata este inima mea, Dumnezeule, gata este inima mea, ca Tie se cuvine lauda si slava, in veci, amin!"