Traducere din limba greaca veche de pr. dr. Gabriel Mandrila si Laura Mandrila 

Studiu introductiv si note de pr. dr. Gabriel Mandrila

Fecioria ca masura a vietii ingeresti si realitate indumnezeitoare se identifica cu nobletea unei superioritati culturale, supra-sociale si supra-etnice, care se avanta in cautarea libertatii ontologice apartinand „fapturii celei noi” in Hristos (II Cor. 5, 17).

Desi aproape necunoscut in modernitate, textul inedit al lui Vasile de Ancyra a fost vreme de secole unul dintre cele mai de seama − daca nu cel mai important dintre tratatele ascetice (fiind, oricum, cel mai copiat manuscris Despre feciorie din literatura patristica) −, dezbatand fecioria sub aspect socio-antropologic si medico-teologic, din perspectiva principiilor unei asceze aplicate, intr-o maniera singulara, complexa si inegalabila, marcata de insemnele stilistice ale unui discurs post-modern.

Textul lui Pseudo-Atanasie al Alexandriei, prin sublinierea unei alte dimensiuni a acestei realitati, abordeaza viata in feciorie in context liturgic, din perspectiva asumarii unei fagaduinte concrete si a unei „afierosiri” lui Dumnezeu care defineste statutul social al fecioarei, avand ca interlocutor imaginar femeia, careia ii prezinta o varianta de emancipare sociala – probabil cea dintai in istoria culturala a omenirii –, si pledeaza pentru faptul ca egalitatea dintre sexe – atat la nivel teologic, cat si social – nu poate fi dobandita si intemeiata decat pe virtute.