Dictionarul comentat de cuvinte si expresii de origine biblica se adreseaza deopotriva elevilor, studentilor, cadrelor didactice, publicului mai larg, cu preocupari culturale si lingvistice, cititorilor care manifesta interes fata de cunoasterea valorilor expresive ale limbii romane.
Cuvintele si expresiile pe care am incercat sa le reunim in acest dictionar, in urma cercetarii izvoarelor biblice si atestarilor lor in dictionarele de specialitate, apartin tezaurului de simtire si gandire al spiritualitatii universale, dar sunt turnate in forme romanesti.
Consideram utila aparitia unei lucrari ca aceasta, intr-o perioada de relansare a culturii nationale, cand cartea de referinta, dictionarul, enciclopedia, manualul se bucura de atentie crescanda din partea publicului larg.
Obiectivul acestui dictionar este acela de a pune la dispozitia celor interesati expresii de origine biblica folosite in vorbirea curenta, dar si in literatura, contribuind la insusirea si pastrarea acestui tezaur lingvistic si cultural.
Dictionarul de fata se situeaza in categoria lucrarilor lexicografice mixte, in sensul ca abordeaza interdisciplinar domenii diferite de cunoastere, la punctul de intersectare al acestora. Mai precis, lucrarea noastra isi propune sa infatiseze, intr-o forma concentrata, relatiile foarte complexe dintre textele biblice care circula in lume, in diverse limbi, incepand de acum doua milenii, pe de o parte, si imaginile si expresiile uzuale din viata cotidiana, inspirate din aceste texte, pe de alta parte.
Perspectiva de baza este cea culturala-lingvistica si literara, in principiu, chiar daca, din punct de vedere cantitativ, domina referintele biblice.
In vorbirea tuturor popoarelor se folosesc cuvinte, sintagme, enunturi care redau fapte, personaje, experiente de viata prin comparatii, parabole, proverbe, imagini vizuale cu valoare simbolica, pentru a sugera o anumita realitate, un fenomen, un proces, o atitudine, un comportament uman etc. Este vorba despre structuri stabile, deseori chiar fixe, pentru care fiecare limba - veche sau noua - si-a valorificat in maniera proprie resursele interne si pe care vorbitorii comunitatii respective le recepteaza dupa un cod comun, caci acestea contin o experienta repetata in viata popoarelor, o invatatura validata de proba timpului. In felul acesta, comunicarea umana castiga in plan formal, caci scurteaza mesajul, prin formulele respective, care esentializeaza concluzii general acceptate, dar si in plan ideatic, pentru ca ilustreaza adevaruri universal umane.
Mai mult chiar, imaginile si simbolurile respective, redate prin mijlocirea cuvintelor, constituie teza sau macar anumite componente ale unor opere literare, artistice, unor constructii filosofice, morale, unor teorii estetice etc. Semnate de nume celebre din istoria culturala a omenirii, aceste creatii perpetueaza in felul lor propriu reminiscentele culturale de sorginte biblica, incarcandu-le uneori cu noi semnificatii sau, in orice caz, interpretandu-le ideatic si estetic esenta mostenita din Vechiul si Noul Testament.
Asadar, dictionarul nostru fixeaza, in cele mai multe dintre „intrari”, relatia:
-  mesaj biblic;
-  comunicare umana uzuala;
-  comunicare artistica.
Uneori, cand am considerat ca termenul sau sintagma inregistrata de noi presupune o explicatie suplimentara (apostol, euharistie etc), am dat si scurte indicatii de natura etimologica, dar si de natura lexicala (formarea cuvantului respectiv), semantica (sinonimie, polisemie), stilistice (nuante conotative, activate de anumite contexte) etc.
Apoi am incercat sa semnalam scrierile literare (beletristice, dar si cu caracter filosofic, teologic, istoric, eseistic - in general) in care se regaseste termenul respectiv - fie ca tema centrala, fie ca titlu-metafora, fie ca o componenta a structurii compozitionale, argumentative, ca un detaliu semnificativ etc. Evident, am avut in vedere atat literatura universala, cat si literatura romana.
Intr-o a treia mare secventa, am identificat pasajul biblic in care apare acel termen/acea sintagma - cu trimitere la cartea si versetul/versetele din Vechiul Testament si/sau Noul Testament, am dat citatul, integral - de cele mai multe ori - si am adaugat o mica exegeza a pasajului respectiv.
Fiecare cultura are un astfel de dictionar, cu adaptarile de rigoare la specificul limbii si la productiile literar-artistice respective. Un exemplu este Dictionnaire commenté des expressions d’origine biblique. Les allusiones biblique al lui Jean Claude Bologne, pe care l-am ales ca model in cercetarea versiunilor romanesti ale Bibliei si apoi a dictionarelor din limba romana. Rezultatul imediat a fost constatarea faptului ca un numar redus de expresii biblice se regasesc in dictionarele frazeologice romanesti, unde li se semnaleaza doar nivelul stilistic (familiar), cele mai multe nefiind consemnate intr-o lucrare lexicografica, in ciuda frecventei cu care sunt utilizate in limba vorbita, vezi exemple ca sanul lui Adam, Toma Necredinciosul, a se spala pe mani etc.
Astfel, am ajuns la concluzia ca limba romana actuala dispune de dictionare bilingve, poliglote, explicative, etimologice, ortografice, morfologice si de punctuatie, de felurite dictionare de specialitate (de argou, de termeni tehnici etc), de programe de corectare automata, dar nu dispune de un dictionar de cuvinte si expresii de sorginte biblica intrate in uzul comun.
Lucrarea de fata are un caracter deschis prin insasi natura materialului lingvistic pe care il inregistreaza, fiind susceptibil atat de completari, cat si de corectii.
Dictionarul cuprinde, selectiv, cuvinte si expresii excerptate din textul biblic si completate cu expresii intrate in uzul comun sau in opere literare. Acestea din urma nu reproduc intotdeauna originalul biblic, ci uneori il parafrazeaza. Materialul se prezinta intr-o forma sistematizata dupa criteriul alfabetic al cuvintelor cheie, urmate de expresiile dezvoltate din acestea, de trimiterile biblice, de semnificatia acestora si de conotatia cu care au intrat in vorbirea uzuala, laica. In sfarsit, referintele literare (acolo unde acestea au putut fi identificate sau preluate din literatura universala sau romana) si un comentariu biblic simplu, concis, incheie fiecare „intrare”.
Cuvintele cheie (titlu) au fost alese avandu-se in vedere, in primul rind,  conceptul care confera o  semnificatie coerenta intregii expresii. Daca, intr-o expresie sau o propozitie, doua sau mai multe cuvinte au aceeasi importanta in definirea sensului ei, de obicei, a fost ales primul dintre acestea, in ordinea topica a enuntului, frazeologismului respectiv etc.
Pentru citatele din Biblia canonica (Vechiul Testament si Noul Testament), am ales editia uzuala din practica cultului crestin ortodox (1994), confruntata insa si cu alte editii moderne.
Pentru citatele din textele apocrife, am utilizat editia tradusa si ingrijita de Cristian Badilita (1999).
Nadajduim ca, prin structura si forma sa, Dictionarul comentat de cuvinte si expresii de origine biblica va demonstra, o data in plus, daca mai era cazul, forta si capacitatea limbii romane de a reda invataturile biblice si va constitui un instrument de lucru in efortul de studiere si cunoastere a tezaurului de expresivitate a limbii romane.

Autoarea


Anul apartiei: 2011
Nr. pagini: 269