O fata aflata la granita dintre doua lumi, doua limbi si doua identitati.
Arina are cincisprezece ani si paseste pe linia fragila dintre ceea ce a fost si ceea ce poate deveni. A plecat din Romania si s-a mutat la Torino in urma cu doi ani, dar simte ca nimic din lumea care o inconjoara nu i se potriveste cu adevarat. Numele ei este prea greu de pronuntat pentru colegii italieni, limba materna are prea multe asperitati, iar trupul ei capata forme prea pline. Astfel, incepe sa-si controleze tot mai mult, zi dupa zi, gandurile, sentimentele, alimentatia. In jurul ei, parintii, sora si prietenii par tot mai indepartati. Arina se lupta cu povara originilor sale est-europene, cu dorinta de a-si gasi locul intr-o tara noua, Italia, iar in centrul tuturor acestor framantari se afla propriul corp, care cade, rezista si se ridica din nou.
Andreea Simionel scrie o poveste emotionanta despre adolescenta ca teritoriu de frontiera, despre iubirea dintre surori si despre refugiul neasteptat pe care il ofera cartile. Cu o scriitura vulnerabila si incandescenta, autoarea ne spune ca, dupa ce ai alunecat sub apa, poti invata incet sa respiri din nou, ca si cum ar fi pentru prima data.
„Fata de aer este un remarcabil roman al maturizarii, in care Andreea Simionel, o tanara autoare de origine romana, demonstreaza o stapanire a limbii italiene mai impresionanta decat a multora dintre colegii de breasla nascuti in Italia. Alaturi de o extraordinara galerie de personaje memorabile, se afla o protagonista complexa, aflata in conflict cu lumea din jur si cu o mama hiperprotectoare.“ Cristina De Stefano, Marie Claire
„Mama nu ma priveste. S-a facut mica pe scaun. Plange, si suspinele ii zdruncina umerii.
– Priveste-te in oglinda, imi cere doctorita. Spune-mi ce vezi.
Incap toata acolo, in oglinda.
Parul negru, prins intr-o coada inalta. Ochii verzi, ca in acel cantec pe care-l fredonam cand eram mica, ochii verzi, ca la berzi. Trasaturile mele colturoase si palide. Nasul lung, movilitele pometilor. Venele de pe brate se ramifica pe dosul palmelor. Oasele bazinului traseaza un dig.
Sunt un obiect ascutit. Daca ma atingi, te tai.
Intr-un final, corpul meu si-a facut aparitia. A parcurs kilometrii care ne desparteau, a depasit granitele. Am devenit un tot. Mi s-a schimbat conformatia craniului, forma fetei si culoarea parului, grosimea incheieturilor.
Vocea doctoritei ma readuce inapoi in cabinetul ei din spital.
– Iti place ceea ce vezi? intreaba ea. Ti se pare frumos? E o intrebare cinstita. S-a asezat picior peste picior si ma studiaza, tinand un cot pe birou.
Sunt sincera pentru prima oara dupa multe luni, poate chiar ani.
– Nu, raspund.
– Si ce e frumos, dupa parerea ta?
– Cainele meu.“ Fata de aer, Andreea Simionel
Andreea Simionel s-a nascut in 1996, in Romania, si locuieste la Torino. Povestirile ei au fost publicate in diverse reviste literare, printre care Altri Animali, Verde, l’inquieto si Nazione Indiana. Romanul Male a est (2022) a adus-o in atentia criticilor, fiind considerata una dintre cele mai interesante voci literare ale generatiei sale. Fata de aer (La ragazza d’aria, 2026) este cel mai nou roman al sau.