Satul de ostilitatea de care se vedea inconjurat in Anglia, D.H. Lawrence a reusit sa ia calea exilului la finalul Primului Razboi Mondial.
Australia, Italia, nordul Americii, Mexicul si sudul Frantei au fost destinatiile pe care le-a schimbat in urmatorii ani si care au patruns
in atmosfera cartilor sale. Sarpele cu pene, roman care patrunde in labirinturile religiei aztece si in exotismul Mexicului asa cum e trait
de europenii care-l exploreaza, e unul dintre cele mai limpezi exemple ale relatiei pe care scriitorul a intretinut-o cu locurile in care s-a
stabilit. Paralel cu volumele de proza - de amintit The Captain's Doll, The Fox sau The Ladybird - si lucrul la romanele clar impregnate de
interesul pentru psihanaliza freudiana a scris poezie, parte a operei sale umbrita de popularitatea romanelor. Cel mai cunoscut dintre ele,
desi nu printre marile sale reusite, este, neindoielnic, Amantul doamnei Chatterley, care a scandalizat la acea vreme prin scenele erotice
explicite, precum si prin intriga pe care o propune: relatia adulterina dintre sotia rafinata a unui mosier invalid si barbatul care munceste
pe domeniul acestora. Lawrence a publicat cartea la Florenta, pe cheltuiala proprie, in 1928. Multa vreme romanul a fost interzis in SUA si
Marea Britanie ca fiind pornografie pura. De fapt, conationalii contemporani il socoteau un pornograf fara valoare, si foarte putini au apreciat
abisurile complicate in care se adancesc, chinuite de tensiuni sexuale si psihologice mai toate pesonajele lui. O potrivita cheie de acces la
opera de romancier o dau insa lucrarile lui teoretice, dintre care doua au o greutate aparte: Psychoanalysis and the Unconscious and Fantasia of
the Unconscious (1921/1922) si Studies in Classic American Literature (1923), lucrare in care l-a repuns in drepturi pe Herman Melville, complet
uitat pana atunci.
O pondere insemnata din Fii si indragostiti (1913) o are incarcatura autobiografica, chiar daca ar fi doar pentru rememorarea atmosferei incarcate
de conflicte, frustrari si angoase dintr-un orasel minier. Povestea lui Paul Morel, personajul central al cartii, o complicata si subtila variatiune
pe tema complexului oedipian, inregistreaza evolutia unei constiinte care invata sa iubeasca. Marile falii care se ciocnesc in subteranele acestei
carti propun de fapt cititorului o diferenta de nuanta problematica: cea dintre nasterea unei fiinte si nasterea unei fiinte capabile de dragoste.