Volumul prezent reuneste marturiile Sfintilor Parinti referitoare la unitatea de credinta a Bisericii si comuniunea liturgica. Aceste teme nu pot fi tratate separat fara riscul de a intelege eronat constituirea lor continua si reciproca.

Marturisirea de credinta s-a format, pe de o parte, din propovaduirea Apostolilor (kerygma) si invatatura izvorata direct din Sfintele Evanghelii si Epistolele lor, iar, pe de alta parte, din slujirea continua a Sfintei Liturghii si impartasirea cu Sfintele Taine, comuniunea liturgica esentiala si desavarsita a comunitatilor crestine.

Insa si aceasta comuniune liturgica a putut fi pastrata, fara a ajunge la o fragmentare specifica politeismului pagan, deoarece s-a bazat permanent pe aceeasi marturisire de credinta, fara a permite ereziilor (ariana, macedoniana etc.) sau sincretismului straniu intre invataturi crestine si pagane, cum a fost cazul gnosticismului in secolul al II-lea, sa preia controlul.

Textele patristice si scripturistice explica multe dintre dificultatile si pericolele cu care s-au confruntat comunitatile crestine atat in primele veacuri, cat si mai tarziu. De aceea, atunci cand le citim ne putem regasi in unele dintre situatiile descrise, pentru ca, acum, ne confruntam deja cu o etapa ulterioara „secularizarii”, cea a „decrestinarii” progresive a lumii actuale, in special in ceea ce priveste Occidentul.

Extras din nota Editurii Cuvantul Vietii