Volumul Gandirea egipteana antica ne prezinta complexitatea acestei civilizatii pornind de la descifrarea textelor egiptene sapientiale. Aceste texte sunt considerate un corpus de doctrine morale, dar totodata si o antropologie, o cosmologie, o teologie chiar. Aflam astfel in mod surprinzator ca aceste scrieri nu sunt in marea lor majoritate de origine religioasa si scrise de clerici, ba chiar se pot identifica unele tendinte anticlericale in cuprinsul lor si par a fi scrise de scribi extraordinar de culti. Textele sunt rodul experientelor lor de viata, nicidecum al traditiilor religioase. Descoperirea cartilor de sentente morale, care sunt in esenta lor invataturi si cugetari despre un mod de viata si de supravietuire in mijlocul unui regim de crancena oprimare, ne impun sa admitem ca este de cautat si un sens ezoteric in aceste sfaturi ale inteleptilor egipteni. Gandirea egipteana este, asa cum ne va revela acest volum, la antipodul celei grecesti, prin idealul de perfectiune umana pe care il promoveaza ca fiind „inteleptul tacut”, nicidecum „omul cetatii”.

*

Civilizatia Egiptului antic este una dintre cele mai semnificative din intreaga lume, atat prin longevitatea istoriei, cat si prin originalitate si unicitate. Herodot scria despre egipteni ca „sunt cu mult cei mai invatati din cati [oameni] am ajuns sa cunosc”. Vechii egipteni au dezvoltat o cultura extrem de sofisticata, prin intermediul careia s-au realizat progrese semnificative in practicile medicale, inovatiile arhitecturale, motivele literare din poezie si proza, in sfera credintei si a traditiei religioase.

*

Situatiile reale cu care se confruntau egiptenii in viata de zi cu zi au determinat o dezvoltare abundenta a lite-raturii sapientiale. S-a nascut in acel context necesitatea invatarii unei „arte de a trai”, a producerii unor „reguli de viata”, datorita carora egiptenii au devenit cei mai intelepti dintre oameni, lasand in urma o mostenire insemnata de scrieri pline de intelepciune. Nevoia de adevar si dreptate, intruchipate de zeita Maat, se naste din setea de restabilire a unei ordini sociale, a unor reguli etice individuale, dar si de echilibrare si armonizare a unor legi ale naturii, toate aceste concepte regasindu-se in inscriptiile si papirusurile prezentate in acest volum atent alcatuit.

*

Se stie ca Platon a facut calatorie lunga in Egipt – calatorie contestata de cei moderni, dar acceptata de autorii antici – inainte de anul 387 i.Hr. si inainte de compunerea dialogului Phaidros. Totusi, precizia amanuntelor date de Platon despre civilizatia egipteana, simpatia lui atat de calda pentru tara strabatuta de Nil, faptul ca o propune drept pilda de organizare, toate acestea implica in mod obligatoriu un contact personal cu civilizatia egipteana. Regasim in opera lui Platon cel putin 21 de pasaje mai intinse in care se mentioneaza Egiptul si civilizatia egipteana, si ele au facut ca Platon sa fie considerat cel mai mare dintre „egiptofili” printre ganditorii greci alaturi de Herodot, Hecateu din Milet, Isocrate, Plutarh si altii.

Constantin Daniel