Fiinta insasi este un soi de palimpsest; da, fiinta seamana enorm cu acele manuscrise antice (papirusuri sau pergamente), de pe a carei suprafata textul liminar era omis, sters, in locul acestuia, ca in Egiptul Antic sau in Evul Mediu, fiind scris altul.

Ce ramane dintr-o experienta fasta sau traumatizanta, dupa ce aceasta pare uitata si peste ea, timpul, istoria, divinitatea sau oamenii din imediata proximitate scriu alte experiente? Daca reusesti sa proiectezi in afara macar o farama din imparatia ideala asezata in inima ta de la nastere (inima fiind si un lacas al "lumii de vis a ideilor eterne" - C.G. Jung), cred ca ai o sansa sa fii... salvat... era sa scriu, dar cuvantul exact in acest context este, totusi, vindecat. Si in acest sens, ti se dau semne, extrem de important fiind sa citesti cartea lor incet, fara graba, respirand adanc. / Aura Christi

"Geniul inimii e arhitecturata treimic si e, de fapt, o epopee lirica de profunda cautare ce, dupa opinia mea, nu s-a putut structura decat intr-un timp interior indelungat, care arata ca Aura Christi nu are egal, la noi, nici un poet din actualitate. Filonul epic ascuns, coplesit de liric si de dramatic, iata ce face complexitatea acestei carti marturisitoare. E un dialog neistovit cu sine si cu vazduhul, cu florile si cu cerul, cu Tatiana si Evgheni Oneghin, cu Aliosa si Ivan Karamazov, cu stejarul, cu Marx si Lenin, Stalin si Marmeladov, cu noptile surorile, cu Nietzsche si cu infernul, cu noaptea si cu Antigona, cu Orfeu si Euridice, cu Kipling si Porfiri Petrovici. (...) O adevarata Carte a Cartilor Inimii putand ilustra si spusa lui Pascal ca <<inima are ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste>>, dar si extraordinara alegere a lui Mihai Eminescu: <<Si eu pun destinul acestei lumi intr-o inima de om>>." / Theodor Codreanu

"Geniul inimii de Aura Christi este un dialog de exceptie intre om si divinitate, intre cer si pamant. Prin viziunea sa patrunzatoare, exuberanta de idei, finetea, gingasia si limba plina de forta si tensiune, autoarea ne-a dezvelit un suflet pur, candid si arzator, care, de altfel, intr-o lume contemporana, cu pluraritatea-i valorica, ocurenta zilnica de conflicte si anxietate, ne alina si ne alinta inimile, ca o adiere pe vara; e ca o lumina in bezna si un prilej de ardere de tot, de renastere, datatoare de caldura pe gerurile iernii. Implicatiile filosofice ce reies din acest roman in versuri, Geniul inimii, ii atribuie, fara indoiala, profunzime, astfel incat romanul acesta in versuri poate fi trecut in randul valorilor rar intalnite atat in literatura romana actuala, cat si in literatura universala." / Ding Chao (China)

"Cartea Aurei Christi Geniul inimii pare o stanca masiva, singuratica, intr-un peisaj <<mioritic>>. Geniul inimii are originalitate si forta. (...)

Geniul inimii pare o gigantica roca asezata intr-o campie: nu seamana cu nimic." / Virgil Nemoianu

"Am incercat sa ma transform intr-un fag si sa ma apropii de Aura Christi, dar fagul ei se transformase deja intr-o padure." / Lin Jiangquan / Lam (China)

"Aura Christi reuseste sa creeze o opera de rezistenta lirica, demna de marile traditii poetice europene. Intr-un peisaj literar dominat de relativism si minimalism postmodern, acest volum vine ca o liturghie poetica - grava, verticala, frumos randuita - la marginea unui abis care nu ne va inghiti atata timp cat ramane un singur cuvant rostit sub semnul adevarului." / Christian W. Schenk (Germania)