Cartea Hronograf den inceputul lumii (Ms. 3517). Studiu lexicologic este conceputa pe principiile cercetarii filologice si lingvistice romanesti traditionale si, in acelasi timp, aduce o serie de elemente de originalitate atat in abordarea temei ca atare, cat si in metoda si, desigur, in prezentarea lexicului epocii, cu care se face comparatie, in ce priveste derivatele, si in special al lexicului din traducerile mitropolitului Dosoftei, analizat pentru problemele lingvistice in sine, dar mai ales pentru comparatie. Cercetarea este conceputa „intr-o perspectiva monografica, pentru a scoate la lumina comorile lexicale ale acestei scrieri vechi”. Autoarea are in vedere in principal lexicul Hronografului, dar urmareste cateva coordonate principale, pentru care a fost necesara crearea unei arhitecturi complexe a cartii, in doua volume cu structuri diferite, dar care se axeaza pe aceleasi probleme. Primul volum prezinta exhaustiv lexicul Hronografului den inceputul lumii, traducere din limba greaca, realizata in perioada 1658-1661. Volumul al doilea al cartii este unul de analiza si concluzii asupra elementelor descrise in primul volum. Analiza este strans legata de una din problemele centrale ale cercetarii acestei scrieri vechi, identitatea traducatorului textului. De aceea, volumul se deschide cu un capitol dedicat metodei de cercetare in identificarea autorului sau traducatorului unui text din perioada veche a culturii romane.

Cartea de fata se adreseaza in primul rand specialistilor, dar este scrisa in asa fel incat lasa acces tuturor cititorilor interesati de perioada veche a culturii romane, de limba romana veche, de traducerile vechi, de personalitati ale elitelor romanesti precum mitropolitul carturar Dosoftei si, desigur, carturarul laic Nicolae Milescu Spatarul, care, asa cum demonstreaza autoarea, este si traducatorul Hronografului.