Absenta unei lucari de specialitate, care sa prezinte avatarurile constitutionale pe care o institutie ecleziastca le-a oferit de-a lungul timpului, a constituit punctul de plecare al acestui volum. Studiul de fata face parte dintr-un proiect mai amplu, care urmareste modul de functionare al institutiilor ecleziastice ortodoxe locale, respectiv parohia si protopopiatul si a interactiunii acestora cu institutiile centrale, Episcopie, Mitropolie, Consistoriul, in exercitiul administratiei bisericesti. De asemenea, cercetarea autorilor urmareste sa releve evolutia fiecarei institutii in parte, modul in care unele atributii au fost transferate de la una la alta sau modul in care aceste atributii s-au interferat de-a lungul secolului al XIX-lea. Altfel spus, studiul acesta va incerca sa reliefeze relatia dintre Biserica si modernizare. Faptul ca odata cu Statutul Organic, preotul, protopopul, episcopul, mitropolitul au atributii clar definite denota un semn al modernizarii institutiilor in cauza. Rationalizarea administratieii ecleziastice la toate nivelurile a adus cu sine beneficii slujitorilor Sfantului Altar, dar si suficiente provocari.