Despre lupta nevazuta a omului de azi

Traim intr - o vreme in care omul pare sa aiba totul si, totusi, sa fie din ce in ce mai lipsit de sine. Avem informatie din belsug, mijloace de comunicare repide, confort si libertati pe acre alte generatii nu le - au cunoscut. Si cu toate acestea, nelinistea, frica, singuratatea si oboseala launtrica par sa fi devenit stari obisnuite ale sufletului. Omul modern este mereu grabit, mereu conectat, mereu solicitat, dar rareori adunat in sine.
In acest context, viata duhovniceasca ajunge adesea sa fie perceputa fie ca un ideal greu de atins, rezervat monahilor sau „celor mai ravnitori”, fie ca o realitate marginala, care nu mai are legatura cu problemele concrete ale vietii de zi cu zi. Multi crestini traiesc cu sentimentul ca exista o ruptura intre credinta si viata reala, intre ceea ce traiesc in familie, la locul de munca sau in relatiile cu ceilalti.
Si totusi, Biserica nu a vorbit niciodata despre o credinta rupta de viata. Dimpotriva, Traditia ortodoxa a inteles dintotdeauna viata crestina ca pe o lupta nevazuta, purtata nu impotriva oamenilor sau a circumstantelor exterioare, ci in adancul inimii omului. O lupta tacuta, continua, uneori dureroasa, dar pliona de sens, pentru ca miza ea este insasi vindecarea sufletului si dobandirea pacii launtrice.