Pentru Harnack cercetarea originii Noului Testament se transforma intr-o istorie a lucrurilor ce s-au intamplat si a celor ce nu au ajuns sa se intample niciodata, in care, in mod paradoxal, rolul scenariilor esuate este la fel de important pentru intelegerea particularitatilor Noului Testament ca si faptele in sine.

Lucrarea este intesata de intrebari: de ce sunt patru Evanghelii si nu doar una; de ce s-a pastrat si Vechiul Testament alaturi de cel Nou; de ce Noul Testament contine, in afara de Evanghelii, si scrieri apostolice etc. - iar intrebarile sunt in sine un castig la fel de mare ca si raspunsurile pe care le ofera. Lectura cartii ramane rodnica chiar si pentru un neinitiat, desi pe alocuri eruditia autorului este coplesitoare.

Chiar daca se vrea o geometrie a ideilor prin precizia ei, istoria lui Harnack ramane totusi un exercitiu de gandire viu, care lucreaza cu materiale vii.

Cuprins:

In loc de cuvant inainte   5

Introducere            7

CAPITOLUL I

Nevoile si fortele motrice care au dus la formarea Noului testament             9

1. Cum a ajuns Biserica la un al doilea Canon de scrieri autorizate, in afara de Vechiul Testament?            11

2. De ce Noul Testament contine si alte carti in afara de Evanghelii si de ce apare ca o  compilatie din doua parti ("Evangelium" si "Apostolus")?            45

3. De ce contine Noul Testament patru  Evanghelii si nu doar una?            68

 4. De ce s a pastrat doar o singura Apocalipsa  in Noul Testament?  De ce nu mai multe - sau nici una?            81

 5. A fost Noul Testament creat in urma unui efort constient? Si cum au ajuns Bisericile la un Nou Testament comun?            91

CAPITOLUL II

Consecintele crearii Noului Testament             109

1. Noul Testament si Simbolul de Credinta            110

 2. Noul Testament a intarit Revelatia istorica 115

 3. Noul Testament a ocrotit statutul de carte a Bisericii a Vechiului Testament            118

 4. Noul Testament a pastrat cea mai  valoroasa parte a literaturii crestine primare            122

 5. Noul Testament a deschis calea pentru activitatea teologica si pentru scrierile crestine obisnuite.            128

 6. Noul Testament a pus in umbra adevarata origine si semnificatie istorica a scrierilor  pe care le continea; dar pe de alta parte, a dus la crearea unor conditii favorabile pentru tratamentul critic adecvat si interpretarea corecta a acestora.            130

 7. Noul Testament a franat fabricarea de evenimente imaginare in ceea ce priveste  istoria vietii si invierii lui Hristos; insa a dat nastere sau cel putin a incurajat creatia intelectuala in domeniul Teologiei si al Mitologiei teologice.            134

 8. Noul Testament a jucat un rol in delimitarea unei perioade deosebite a Revelatiei crestine            136

 9. Noul Testament a incurajat si a finalizat identificarea Cuvantului Domnului cu Invataturile Apostolilor si a inaltat invataturile lui Pavel pe un loc de mare cinste            139

 10. Biserica si-a constituit din Noul Testament o noua arma prin care sa se delimiteze de orice erezie ca necrestina.            142

 11. Noul Testament s-a constituit intr-o piedica in calea impulsului natural de a da continutului religiei o expresie simpla, clara si logica;  pe de alta parte, a salvat doctrina crestina  de la a deveni o simpla filozofie a religiei            145

 

ANEXE

Anexa 1 - Prologurile marcionite ale Epistolelor lui Pavel    153

Anexa 2 - Precursori rivali ai Noului Testament            157

Anexa 3 - Inceputurile conceptiei despre  Instrumentum Novissimum; speranta unei Evangelium Aeternum            171

Anexa 4 - Folosirea Noului Testament in bisericile din Cartagina si Roma  182

Anexa 5 - Denumirea de "Instrumentum" pentru Biblie            194

Anexa 6 - Un rezumat al cercetarilor asupra originii Noului Testament            203


Anul aparitiei: 2007
Format: 13X20 cm
Nr. pagini: 224