Extras/ Cuvant inainte - Acad. Razvan Teodorescu
De multe decenii, tintind in studiile mele o anume estetica veche romaneasca, m - am obisnuit sa afirm ca expresia desavarsita a gustului national al „latinilor Orientului” se desluseste in volumele Patrautilor si in cele ale Voronetului care, la 1487 si 1488, transmiteau lumii esenta romanitatii. Tot in cercetarile mele, interesat de contextul artistic si ideologic european din Quattrocento, in Rasarit ca si in Apus, m - am oprit asupra iconografiei constantiniene cu sens cruciat - descoperit candva de Grabar - punand alaturi o biserica aretina a lui Luigi Bacci pictat de Piero della Francesca cu biserica Sfintei Cruci de langa Suceava a lui Stefan cel Mare.
Mi - a fost dat insa, la senectute, sa ma intalnesc din nou cu Patrautii, gratie artei fotografice, comentariilor eruditului preot Gabriel Dinu Herea si studiului sistemelor de proportionare ale bisericii realizate de designerul Tudor Catalin Urcan, care mi - au demonstrat fara putinta de tagada rigurozitatea geometrica a edificiului stefanian alaturi de incredibila cununie a luminii solare cu arhitectura si cu fresca de acum mai bine de jumatate de mileniu.
Nu sunt deloc competent a ma pronunta. Stiu - ca orice istoric de arta - ca exista lacasuri antice si medievale - mai ales gotice - unde raza solara este chemata sa simbolizeze ceva.
Aliniamentele solare descoperite de preotul Herea si sistemele de proportionare descoperite de domnul Urcan isi asteapta cercetatorii, chiar intr - un colocviu, de ce nu? Si pentru multi dintre noi concepte precum „arheoastronomie” si „arheometrie” trebuie sa insemne ceva dincolo de admiratia pentru „carari de lumina”, de lumina fizica, nu taborica, din Moldova de Sus.
Adevaratul om de stiinta trebuie sa stie sa spuna „nu inteleg”, dar si „sunt uluit”. Eu le spun cu tot respectul pentru ceea ce s - a cercetat si descoperit in deloc imbelsugata, dar atat de dedicata parohie a Patrautilor.