Manastirea Curtea de Arges este adevarata coroana a lui Neagoe Basarab, aureola pe care timpul n-o umbreste, marturia cea mai de seama a preocuparilor sale cultural-religioase. Viziunea militara, politica si culturala pe care Neagoe si-a lasat-o in lucrarea sa cea mai importanta si singura in cultura romaneasca de acest gen: Invataturile catre fiul sau Teodosie, contribuie la conturarea personalitatii acestui domn si la cunoasterea vremii sale.

In 1521, dupa 9 ani de domnie, Neagoe Basarab se stinge din viata, lasand in urma sa multa lumina, lumina ale carei raze patrund pana la noi cei de astazi. Trupul sau a fost depus in gropnita stralucitei sale ctitorii de la Curtea de Arges. Privita in ansamblul si contextul epocii sale, domnia lui Neagoe Basarab poate fi socotita o renastere spirituala romaneasca. Neagoe Basarab a fost un fiu demn de poporul din care facea parte si pentru a carui propasire culturala s-a ostenit atat de mult.

Neagoe Basarab ramane mereu viu prin ceea ce a lasat posteritatii si constituie un indemn pentru generatiile de azi si de maine in a sluji avest popor.

Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane