Acest studiu postdoctoral, cu o bogata bibliografie si analize foarte folositoare pentru o cercetare mai profunda, nu seadreseaza doar publicului de specialitate, care este constient de complexitatea alambicata a iconoclasmului bizantin, ci, de asemenea, publicului mai larg, educat desigur, care doreste sa se adanceasca mai mult intr-o problema al carei scop real a fost nesocotit de o multime considerabila de istorici, bizantinologi si teologi din toate categoriile. In acest sens, toti cititorii vor aprecia in prima parte traducerea corpus-ului delicti in sine, adica a tuturor scrierilor iconofile atribuite lui Epifanie, care sunt completate de inselatorul sau „portret general – asa cum este zugravit in scrierile iconofobe”.

Partea a doua se ocupa de controversa bizantina, cronologia sa, si argumentele autorilor vechi impotriva autenticitatii scrierilor, in randul carora partea leului ii apartine, evident, Sfantului Patriarh Nichifor si lucrarii sale principale – inca subestimata – Respingerea lui Eusebiu si a lui Epifanide. Partea a treia contine un dosar detaliat al controversei modernecare reprezinta pentru toti cercetatorii nu doar un tezaur cu informatii precioase despre o dezbatere pe care Parintele Stéphane a dovedit-o ca fiind neincheiata ci, de asemenea, o fresca de mare intindere a uimitoarelor rasuciri si schimbari de directie pe care adesea le-au luat caile de cunoastere si transmiterea acesteia. In partea a patra, autorul ne ofera evaluarea personala a tuturor argumentelor impotriva autenticitatii scrierilor iconofobe atribuite Sfantului Epifanie.

Anul aparitiei : 2013