Frate al meu, pacatosule, cand vrei sa te pocaiesti si sa te marturisesti, aceasta mai - nainte gatire se cuvine sa o ai, sa stii mai intai ca pocainta, dupa cum zice dumnezeiescul Ioan Damaschin, este o intoarcere de la viata cea afara de fire intru cea dupa fire si de la Diavolul catre Dumnezeu, care se face cu osteneala si cu nevointa.
Deci si tu, iubite al meu, de voiesti sa te pocaiesti precum se cuvine, dator esti sa lasi pe Diavolul si lucrurile cele diavolesti si sa te intorci catre Dumnezeu si catre petrecerea cea dupa Dumnezeu; sa lasi pacatul ce este afara de fire si sa te intorci la fapta cea buna, care este dupa fire; sa urasti rautatea atat de mult, incat sa zici si tu ca David: Nedreptatea am urat si de ea m - am scarbit (Psalm 118, 163), si iarasi, sa iubesti atat de mult binele si poruncile Domnului, incat sa zici ca si dansul: Si legea Ta am iubit. Si iarasi: Pentru aceasta am iubit poruncile Tale mai mult decat aurul si topazul (Psalm 118, 127). Pe scurt, despre pocainta cea adevarata, Duhul Sfant te sfatuieste prin Inteleptul Sirah, zicand asa: Intoarce - te catre Domnul si paraseste pacatele; intoarce - te catre Cel Inalt si te intoarce de la nedreptate si uraste foarte lucrarea cea rea (Sirah 17, 20 - 21).
Iar a doua, sa stii ca partile pocaintei sunt patru: zdrobirea, marturisirea, facerea canonului si dezlegarea pacatului, care se face de la harul Duhului Sfant prin duhovnic, care si cheie se zice, care mai cu deadinsul tine Taina Spovedaniei.