Viata si Acatistul Sfantului Cuvios Marturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie)Acatistul, alcatuit de Inaltpreasfintitul Parinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului si Bacaului, a fost avizat de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Munteniei si Dobrogei si de Comisia teologica, liturgica si didactica a Sfantului Sinod si aprobata prin hotararea nr. 793 luata in sedinta de lucru a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din 5 februarie 2025.„Intors in tara, a fost trimis la Chisinau ca sa deprinda tehnica poleirii cu aur a icoanelor. Acolo a avut parte de o intamplare minunata, care avea sa il marcheze intreaga viata. Cu o zi inainte de inceperea celui de al Doilea Razboi Mondial, pe 31 august 1939, in gara, «privind peste harmalaia lumii», L-a vazut pe Mantuitorul «cu niste ochi de o frumusete divina si cu o infinita durere», ceea ce l-a determinat sa-si asume urmarea Lui, zicandu-si: «Nu-I voi usura intrucatva imensa Lui cruce pe care o duce printre oameni pana la sfarsitul lumii, luandu-mi partea mea?»Astfel, s-a inchinoviat in ctitoria Sfantului Voievod Martir Constantin Brancoveanu de la Sambata de Sus, unde a primit, la tunderea in monahism, numele Sfantului Cuvios Arsenie cel Mare, apoi, in ziua de 10 aprilie 1942, s-a invrednicit a primi si harul preotiei. Pentru aleasa lui vietuire, impodobita cu roadele Duhului Sfant, atat fratii sai de nevointa, cat si crestinii din imprejurimi il priveau ca pe o icoana a virtutii. Predicile sale atingeau inimile credinciosilor, iar intelepciunea sa era izvor de pocainta si dreapta marturisire pentru toti cei care ii primeau cuvintele.”Extras din Viata si Acatistul Sfantului Cuvios Marturisitor Arsenie de la Prislop