Draga cititorule,

Pana in prezent, putini intelectuali de pe Pamant s-ar putea gandi la posibilitatea de a scrie o carte dupa moarte. Nici chiar eu, in timpul vietii, in intreaga mea productie literara, nu am lasat sa transpara nici cea mai palida credinta in acest sens. Chiar si in ultima parte a vietii continuam sa ma agat de materialismul resemnat si eram plin de disperare in fata problemelor transcendente ale lumii de dincolo. Nu am avut curajul sa le infrunt, asemenea lui Medeiros si Albuquerque sau Coelho Nero; exista de asemenea in mine si teama de a nu suferi un esec. La fel ca marinarii nelinistiti si imprudenti care se intorc in portul arid al prejudecatilor omenesti, ei abia se initiasera in marea arta a fenomenelor doctrinei, in timp ce spiritistii sinceri, curajosi si neintelesi, asemenea navigatorilor indrazneti si aspri ai Scolii Inteleptilor, isi duc la bun-sfarsit activitatile cu pretul sacrificiilor si al abnegatiei, descoperind pentru folosul intregii lumi un nou continent, fapt care le amplifica sperantele si le sfinteste munca...

Inzestrat cu un caracter franc, nu ma temeam sa-mi afirm indoielile; mi-am exprimat chiar neincrederea in supravietuirea spiritului dupa moarte, caci eram sceptic in ceea ce priveste posibilitatea de a trai in afara sacului meu de oase si celule bolnave... Desigur, subiectele referitoare la spiritism imi seduceau imaginatia. Ele ofereau perspectiva unei lumi mai bune decat cea in care toate visurile creaturilor sunt ingropate de moarte. Literatura spiritista, impregnata de un magnetism bland si plin de speranta, imi fascina mintea. Dar credinta nu reusea sa infloreasca in inima mea de barbat melancolic, coplesit de experiente grele si chinuitoare.

Cartile acestei doctrine erau pentru mine ca niste minunate poeme, de un idealism superior lumii subiective, dar lipsite de orice realitate practica. Imi inecam facultatile de analiza in fictiuni sarmante. Promisiunile ei consolatoare si mistica ei reconfortanta erau anestezicul bun care alinase multe inimi nefericite si indurerate. Cat despre inima mea, ea era inaccesibila actiunii acestui minunat sedativ, caci cel mai rau pacient este cel care a incercat deja toate remediile existente.

In 1932, un tovaras de la Academia de Litere mi-a atras atentia asupra cartii Parnaso de Alem-Tumulo. Rimele din lumea cealalta se insirau cu puritatea lor naturala in aceasta antologie a mortilor, prin intermediul lui Francisco Xavier. Umilul vanzator din Pedro Leopoldo ii impresiona pe cunoscatori cu expresiile stilistice ale limbii portugheze. Legat de acest fapt insolit, am dorit la randul meu sa am opinia lui Auguso de Lima. Acest mare prieten s-a eschivat totusi, afirmand: „Efectiv, printre noutatile pe care le contine domeniul meu, Pedro Leopoldo concureaza cu un nou Baron Munchhausen”.

Dar faptul este ca am putut traversa apele greoaie si intunecate ale lui Acheron si m-am intors din lumea umbrelor pentru a aduce marturie despre marele si mangaietorul adevar. La vederea realitatilor de dincolo de moarte, trebuie sa admit ca lumea intreaga nu ma mai putea incape.

In majoritatea cazurilor, vizita unui „mort” este, in sine, un eveniment inoportun si neplacut. Pentru fiintele vii care isi conduc existenta dupa conventiile sociale, defunctul, cu adevarurile lui, va fi intotdeauna o fantoma, deloc binevenita. Trebuie sa adaptam deci imperativele logicii la conceptiile epocii.

Acum, dupa toate aceste consideratii, iata-ma in fata dumneavoastra cu o carte de cronici de dincolo de mormant. De data aceasta totusi nu am nevoie sa trimit originalul productiei mele literare la o anumita editura, conform dispozitiilor contractuale, cu exceptia marelui meu prieten Jose Olimpio, care se bucura de altfel de profunda mea stima. In prezent, legea nu se mai sinchiseste de existenta mea. Daca nu ar fi asa, activitatile si posibilele noastre drepturi ar reprezenta o amenintare serioasa pentru linistea fiintelor vii. Daca in timpul vietii pe Pamant imi activam meningele pentru a raspunde imperativelor stomacului, iata ca acum ii pot oferi acest volum, fara nicio retributie financiara, in primul rand mediumului, care se multumeste cu putinul sau, conform orientarii evangelice care ne indeamna „sa oferim gratuit ceea ce a fost primit gratuit”, si de asemenea Federatiei Spiritiste Braziliene (FEB), aceasta institutie venerabila pe care prefectul Pedro Ernesto a recunoscut-o ca fiind de utilitate publica si a carei librarie imi va edita lucrarea. FEB este celebra la Rio de Janeiro pentru actiunile sociale respectabile pe care le realizeaza, pentru asistenta pe care o acorda celor nevoiasi, pentru programul ei crestin plin de abnegatie si renuntare sfintitoare. Va ofer deci aceasta carte ca pe o amintire umila. Fie ca ea sa primeasca binecuvantarea divina, sursa de alinare pentru cei angoasati si intristati din microcosmosul in care am trait.

Ii rog pe cei care nu ma pot intelege sa nu se pronunte grabiti. Moartea va veni la toti. Fiecaruia ii este rezervat un adapost sub pamant si inteleapta sentinta a justitiei ceresti. Cat despre spiritele „superioare” ale criticii contemporane, care sunt cristalizate in conceptiile epocii lor, sa astepte rabdatoare judecata finala, cu miraculoasele ei revelatii. Nu eu sunt cel care le va lumina intelegerea numarand cate perechi de sosete au folosit in toata viata sau descoperindu-le varsta prin intermediul numarului de mese festive si indestulatoare pe care le-au luat!!! Sa astepte calme chemarea trambitelor lui Iosafat!

Humberto de Campos

Pedro Leopoldo, 25 iunie 1937

Cuprins

Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . 5

1 - Dintr-o locuinta a lumii de dincolo . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

2 - Scrisoare pentru cei care au ramas . . . . . . . . . . . . . . . 14

3 - Copiilor mei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

4 - In locuinta mortilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

5 - Iuda Iscarioteanul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

6 - Celor care se afla inca in intunericul lumii . . . . . . . . . . 32

7 - O dulce compensatie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

8 - De dincolo de mormant. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

9 - Oh! Ierusalime!... Ierusalime!.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

10 - Despre Piratininga. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

11 - Inima de mama. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

12 - Intrevederea umbrelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

13 - Ziua patriei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . 61

14 - Un sceptic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . 64

15 - Porunca Invatatorului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

16 - Trecerea lui Richet. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

17 - Hauptmann . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

18 - Casa Ismael. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

19 - Scrisoare catre Maria Lacerda de Moura. . . . . . . . . . . 89

20 - Petru, Apostolul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

21 - Marele Misionar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98

22 - Legenda lacrimilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103

23 - Scrisoare deschisa catre domnul prefect al orasului Rio de Janeiro . . . 108

24 - Pacea si adevarul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113

25 - Socrate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

26 - Scrisoare catre Iisus. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

27 - Cel mai important mesaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128

28 - Raspuns la o scrisoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133

29 - Tiradentes. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137

30 - Problema longevitatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143

31 - Elogiul muncitorului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147

32 - Aniversarea Braziliei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151

33 - O institutie venerabila. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155

34 - Scrisoare pentru mama. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160

35 - Imi iau ramas bun, fara a promite ca voi reveni curand . . . 164