Lucrarea misionara a Sf. Apostol Pavel a avut o inraurire profunda asupra omenirii timp de mai bine de optsprezece secole, iar scrierile si gandirea sa au fost supuse unor cercetari atente de catre generatii intregi de exegeti biblici. Chiar si astfel, nimeni nu poate cuprinde in totalitate complexitatea chestiunilor implicate de interpretarea textelor pauline. Prezentul volum urmareste sa inlesneasca oricarui cititor o mai buna intelegere a Sf. Pavel, atat ca om cat si ca scriitor, in contextul timpului sau.

*

Cel ce se apleaca asupra vietii si lucrarii Sf. Pavel, poate crede la inceput ca se afla intr-o postura extrem de convenabila. Sf. Pavel ne-a lasat mostenire un numar de scrieri de o autenticitate incontestabila: cele doua Epistole catre Tesaloniceni; cele doua Epistole catre Corinteni; Epistola catre Galateni; Epistola catre Romani; Epistolele catre Filipeni, Coloseni si Filimon etc. Forma in care aceste epistole au ajuns la noi este de buna seama de o autenticitate remarcabila.

Si cu toate acestea, in momentul cand incepem sa le analizam, descoperim obstacole destul de greu de surmontat. In cazul in care abordam aceste epistole in idiomul grec original si le citim prin lentila altor texte grecesti din aceeasi perioada, constatam ca nu exista un singur paragraf macar care sa nu ne frapeze cu cate ceva care este aproape de neinteles. Mai mult decat atat, Epistolele pauline nu au fost scrise intr-o "tonalitate" tihnita, meditativa. Ele nu au nimic in comun cu o Summa Theologica.

Cuvintele si conceptele pe care Pavel le-a intrebuintat de-a lungul misiunii sale au devenit ulterior obiectul controverselor dogmatice ale generatiilor urmatoare. Cu precadere, semnificatia pe care o parte din scrierile sale au avut-o pentru Martin Luther (in special, Epistola catre Romani), ne determina sa interpretam o parte din lucrarea sa in lumina problematicilor ulterioare, mai aproape de modul nostru de intelegere. Acesta nu este un fenomen unic. Unul dintre semnele unei remarcabile gandiri si literaturi religioase este acela ca amandoua sunt susceptibile de a avea atat de multe intelesuri, uneori straine chiar de proprii lor autori. Generatii intregi au citit Psalmii descoperind in ei o adevarata chintesenta de evlavie, fara a fi preocupati de semnificatia si de contextele in care, de-a lungul secolelor, aceste poeme au fost scrise. Citite la cinci secole de la moartea sa, lucrarile lui Platon au capatat o semnificatie religioasa diferita in mare masura de cea cu care fusesera investite initial. La fel stau lucrurile si cu Pavel.

In prezenta lucrare, nu ne vom ocupa de aceste interpretari ulterioare; vom incerca sa lasam deoparte cele intamplate dupa executia sa la Roma si vom cauta in schimb, pe cat ne este posibil, sa-l privim pe Pavel in lumina primului secol d. Hr., traind, pribegind si propovaduind in conditiile specifice timpului sau. Pentru motivele deja mentionate, lucrarea reconstituirii nu poate fi completa; ofera insa un tablou care ar trebui sa corespunda in linii mari destul de bine cu realitatea acelor timpuri.