Descriere - Dictionar roman-rrom (tiganesc) si rrom (tiganesc)-roman in grai spoitoresc

Autor: Lazar C?rjan, Stefan Rosu, Marian Speriatu, Ionel Cristea

George Astalos: ?n cei peste patruzeci de ani de c?nd mă las sedus de fabuloasa forţă de a crea ironiz?nd a compatrioţilor noştri ţigani şi de a scoate la lumină gravitatea sentimentelor autoironiz?ndu-se, mi-am permis să pătrund ?n farmecul vorbirii paralele şi să descifrez semnificaţiile metaforice ale substituirii lexicale. Zestre cu care am intrat ?n jocul răstălmăcirii sensurilor şi a cameleonismului vocabulelor şi expresiilor caracteristice, izbutind astfel să tricotez "C?nturile de ocnă" ale "Muchii" mele de suriu, ieţită din lunga complicitate cu o etnie blestemată de soartă,dar, paradoxal, binecuv?ntată de zeul poeziei comunicării. Nu contest acoperirea ştiinţifică a vocabulei "rrom", dar pentru mine, ca bucureştean tăvălit ?n relele asfaltului fierbinte al metropolei, cuv?ntul "ţigan" transportă ?n miezul rezonanţei sale fonetice fresca suferinţei ancestrale a unei comunităţi de destin a cărei inegalabilă avuţie este sfidarea tabuurilor. Demers ?n care ?ntrepătrunderea etnică din spaţiul citadin mi s-a tradus ?n termeni de conduită, ajut?ndu-ne să pătrundem tainele fenomenelor asupra cărora avem o anumită influenţă şi care, la r?ndul lor, au o influenţă certă asupra modalităţilor noastre de comunicare. Pentru că adevăratul "transfer" (cum ar fi spus Freud) dospeşte ?n ţesăturile sonorităţii cuv?ntului, nu ?n substanţa sensului său, care e una şi aceeasi pentru toţi. Extraordinara performanţă a celor trei magi ai "ţiganiadei" de faţă invită la admiraţie şi recunoştinţă, pentru că, prin publicarea ghidurilor, dicţionarelor şi a flashurilor lirice din sumar, literatura noastră ?şi ?mbogăţeşte repertoriul cu o mărturie scrisă a unui idiom pe c?t de ignorat de laici, pe at?t de răscolitor ?n muzicalitatea lui. ?n "muzicalitate" pentru că, asemenea poeziei, graiul ţigănesc se adresează direct afectului individului. ?i aplaud cu tandră complicitate pe iniţiatorii acestui marathon de "savoir": pe generalul de brigadă Lazăr C?rjan, şeful direcţiei Poliţiei Judiciare, pentru implicarea lui necondiţionată ?n realizarea proiectului (dar din partea unui bibliofil de anvergura generalului nostru nu ne miră un astfel de gest!), pe locotenent-colonelul Ştefan Roşu şi pe plutonierul Ionel Cristea, din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Giurgiu, pe maiorul Marian Speriatu, tatăl, mama şi naşul tuturor şuţilor, caramangiilor şi lăcătuşilor de pe asfaltul fierbinte al metropolei noastre (cine zice ăla e!) şi pe editorul Grigore Arsene, model de nobilă dăruire, de la care corporaţia ar trebui să ia butaşi de prăsilă. Dar oare nu editorul este astăzi ultimul aventurier al noului mileniu?

Vladimir Alexandrescu: ?n Turnul Babel al idiomurilor planetare nu există limbi importante sau mai puţin importante. Iată un adevăr axiomatic, care nu exclude, desigur, posibilitatea unor clasificări - ?n funcţie de numărul de vorbitori, de vechime, de cultura căreia ?i asigură suportul de dezvoltare, de complexitatea gramaticală sau bogaţia lexicală, de ?nrudiri şi aşa mai departe. Dar ele, ?n sine, vechi sau noi, vorbite de o m?nă de oameni sau de miliarde, limbile Pam?ntului sunt toate egale, ?n cadrul celei mai autentice democraţii inventate p?nă acum de om. O democraţie ?n care fiecare "voce" - cuv?nt care nu ?nt?mplător evocă mai modernul şi quasi-universalul "vot" - ?şi are locul său, identitatea şi frumuseţea sa. Convinşi de acest lucru, un grup de entuziaşti s-a dedicat cercetării şi punerii ?n valoare a limbii rromilor, o populaţie a cărei istorie ?ncă ?i oferă investigatorului posibilitatea descoperirii unui univers misterios şi ?nc?ntător. Proced?nd cu temeinicie, aşa cum se cuvine atunci c?nd este vorba de o ?ntreprindere menită să dureze, şi demonstr?nd acea generozitate proprie celor doritori să ?mpărtăşească şi celorlalţi propria bucurie, ei au ?nceput prin a ne dărui acest dublu dicţionar rom?n?rrom şi rrom?rom?n. Un instrument care, adăugat ghidului de conversaţie ?n cele două limbi, ne permite să aruncăm o privire şi să ?nţelegem mai bine un univers at?t de apropiat, dar de care ne desparte, uneori dramatic, bariera prejudecăţilor şi a necunoaşterii. Fără a avea pretenţia de a fi exhaustiv, dar fiind suficient de bogat pentru a răspunde intenţiilor autorilor, dicţionarul de faţă reprezintă şi o provocare adresată lumii universitare, profesioniştilor lingvisticii şi lexicografiei. ?ntr-adevăr, toţi cei trei autori activează (sau au activat p?nă de cur?nd) nu ?n vreun institut al Academiei, ci ?n Poliţia Rom?nă. Dr. Lazăr C?rjan, general de brigadă, este şeful Direcţiei Poliţiei Judiciare din Inspectoratul General al Poliţiei, Marian Speriatu este ofiţer specialist ?n aceeaşi direcţie, locotenent-colonelul Ştefan Roşu şi plutoneriul Ionel Cristea sunt lucrători ?n cadrul Serviciului Poliţiei Judiciare al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Giurgiu. Profesionalismul lor şi pasiunea pentru cercetare, consacrate ?n cazul generalului Lazăr C?rjan prin titlul de doctor ?n ştiinţe juridice - specialitatea criminalistică - şi calitatea de conferenţiar universitar, i-au determinat să iasă din corsetul unor preocupări limitate strict la aria poliţienească şi să se aventureze ?ntr-un spaţiu ce părea hărăzit unui cu totul alt tip de cercetători. Şi cum Fortuna ?i ajuta ?ntotdeauna pe cei ?ndrăzneţi, semnatarul acestor r?nduri nu poate dec?t să consemneze, cu satisfacţie, că dicţionarul care se află acum pe masa noastră de lucru premiază, cum se cuvine, efortul, ?ndrăzneala şi, nu ?n cele din urmă, dragostea cu care Lazăr C?rjan, Marian Speriatu, Ştefan Roşu şi Ionel Cristea au pornit la drum. Ei au forţat, şi bine au făcut, frontiera unor tabu-uri arbitrare, d?nd astfel un semnal, sunt convins că ?n primul r?nd celor din cadrul etniei rromilor, că ?n Rom?nia această populaţie nu este nici dispreţuită, nici marginalizată. Dicţionarul bilingv rom?n?rrom, rrom?rom?n, ghidul de conversaţie ?n aceleaşi limbi sunt - din acest punct de vedere veritabile invitaţii la cunoaştere şi dialog, depăşind categoric valenţele unor lucrări pur socio-culturale ale celor care, trăind de veacuri ?n Rom?nia, sunt o parte ?ntreagă, o componentă a societăţii rom?neşti.

Anul apariţiei: 2001
Nr. pagini: 128 / Format: 13 x 20 cm, broşat
Coperta: Dan Stanciu
ISBN: 973-8120-60-8