Publicata in 2015, Ciuperca de la capatul lumii a devenit, la scurt timp (alaturi de platforma digitala declinata, Feral Atlas), un bestseller antropologic pop adoptat cu entuziasm de alte discipline si campuri, de la geografia umana, studiile de mediu, economie politica sau arta contemporana. Autoarea porneste intr-o ampla cercetare colaborativa, urmarind traseul uneia dintre cele mai valoroase ciuperci din lume si relatiile de interdependenta pe care aceasta le formeaza cu alti actori importanti: padurile de pin, solurile, lanturile globale de marfuri, zonele contaminate si peisajele aflate in ruina. Investigatia o poarta catre culegatoarele si culegatorii de matsutake din Oregon (SUA), Yunnan (China) si Laponia (Finlanda). Aceasta ciuperca este utilizata nu ca metafora – asa cum ar fi tratat-o candva antropologia simbolica si structuralista – ci ca agent care modeleaza si este modelat de relatii (sau incalciri complexe si instabile) globale.

„Daca vrem sa invatam ceva, e necesar sa revitalizam artele de a remarca si sa includem si etnografia si istoria naturala“ devine un manifest metodologic prin care Tsing critica felurile in care cunoasterea moderna si guvernanta neoliberala privilegiaza scalabilitatea monoculturilor (cum au fost cele de trestie de zahar). In opozitie cu acestea, Tsing se concentreaza pe elemente care nu pot fi reduse, multiplicate sau domesticite in medii controlate: neascultatoarele ciuperci matsutake, recalcitrante la posibilitatea cultivarii industriale. Pentru a transforma matsutake intr-un dispozitiv „bun de gandit“, autoarea isi indreapta atentia catre spatii care sfideaza logica standardizarii si replicarii si care se dezvolta in ruinele lasate in urma de capitalism, cum sunt padurile in care matsutake cresc spontan. Aceste paduri sunt tratate ca anti-plantatii: locuri ale diversitatii si ale colaborarilor multispecii. Bogdan Iancu antropolog, lector universitar SNSPA Bucuresti

„Aceasta carte spune povestea calatoriilor mele alaturi de ciuperci, intr‑o explorare a indeterminarii si conditiilor precaritatii, adica a vietii lipsite de promisiunea stabilitatii. Am citit ca, atunci cand s‑a prabusit Uniunea Sovietica, in 1991, mii de siberieni ramasi dintr‑odata fara garantiile statului s‑au repezit catre paduri, la cules de ciuperci. Aceste ciuperci nu sunt cele pe urma carora merg eu, dar si ele imi sprijina argumentul: vietile necontrolate ale ciupercilor sunt un dar – si un ghid – atunci cand lumea controlata in care credeam ca traim esueaza.“ Anna Lowenhaupt Tsing

Anna Lowenhaupt Tsing este profesoara de antropologie la Universitatea din California, Santa Cruz, si la Universitatea Aarhus, Danemarca. Este autoarea lucrarilor In the Realm of the Diamond Queen (1993), Friction (2005) si Ciuperca de la capatul lumii (2015), volum distins cu Premiul Victor Turner pentru scriere etnografica acordat de Societatea de Antropologie Umanista. Este una dintre initiatoarele si curatoarele platformei Feral Atlas. Considerata una dintre cele mai influente teoreticiene ale globalizarii si ecologiei, Tsing exploreaza in lucrarile ei intalnirile dintre specii si transformarile care construiesc lumile pe care le locuim, cu o aplecare deosebita asupra efectelor ecologice ale expansiunii capitalismului si asupra modului in care aceasta influenteaza comunitatile marginalizate si mediile lor de viata.

Editarea si traducerea acestui volum au fost co-finantate de Administratia Fondului Cultural National. Proiectul nu reprezinta in mod necesar pozitia Administratiei Fondului Cultural National. AFCN nu este responsabila de continutul proiectului sau de modul in care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt in intregime responsabilitatea beneficiarului finantarii.