Nimeni nu stie de unde vine matematica. In ce mod miraculos ajunge sa ne posede la cel mai inalt nivel gandurile, in componentele lor rationale. Cum reuseste ea sa intermedieze dialogul cu fenomenele pe care le consideram naturale, carora putem acum sa le punem intrebari iar ele sa ne raspunda, daca intrebarile s-au dovedit suficient de inteligente.

Modelarea matematica a sistemelor fizice constituie originea abordarii tuturor celorlalte tehnici de modelare. Matematica, ca meta-limbaj, unifica tendintele de exersare a descrierilor de modelare, furnizand un suport riguros, axiomatic si complet, cel putin in masura in care se dovedeste a fi singura modalitate de emulare a oricarui fenomen fizic cunoscut.

Putem intelege natura doar in masura in care ne cream modele rezonabil de precise pentru a surprinde detaliile care ne intereseaza. Iar unealta cu care facem acest lucru este matematica.

Putem anticipa acte ce se vor desfasura in viitor doar, si numai, prin puterea matematicii. Nici un alt tip de abordare nu va reusi sa realizeze ceva similar.

De unde vine toata aceasta putere? Ce este de fapt matematica? A fost ea descoperita sau inventata? Cum de se preteaza atat de bine in descrierea naturii?

Intrebarile pot continua in mod nedefinit. Insa nu raspunsurile la ele sunt cu adevarat importante, ci celelalte intrebari. Cele care nu au fost inca puse.