Doi tarani care locuiesc pe malul unui rau, unul pe malul stang, celalalt pe malul drept, sunt mereu nemultumiti. Primul, pentru ca dimineata, cand isi lucreaza pamantul, soarele bate pe malul drept, al vecinului, iar malul sau e in umbra. Al doilea, pentru ca seara, cand are vreme sa taie lemnele, soarele bate pe malul stang, iar el trebuie sa munceasca aproape in intuneric. Nici nevestele taranilor nu sunt multumite de cum bate soarele pe rufele intinse la uscat. Una e nemultumita dimineata, cealalta seara.

Dar cum sa te invrajbesti cu vecinul tau doar pentru ca soarele bate dimineata intr-o parte, iar dupa-amiaza in cealalta, asa cum face de cand e lumea? Ei bine, aceasta e intrebarea la care povestea, sub masca unei snoave populare, ne invita sa gasim raspunsul alaturi de doi copii, baietelul de pe malul stang si fetita de pe malul drept.

Cand, in urma unei secete, raul scade si bolovanii din albie ies la suprafata, cei doi copii se intalnesc la mijloc. Nu le pasa de inchipuirile parintilor, vor doar sa se joace impreuna. Dar cand vin iar ploile si apa creste, nu se mai pot intalni. Vor reusi cei doi copii sa stinga vrajba si sa uneasca malurile raului printr-un pod?

Povestea se termina frumos, dar noi, cititorii, nu trebuie sa uitam de prima intrebare de mai sus. Nu cumva si in lumea noastra, de multe ori, conflictele pornesc de la nimicuri, inchipuiri si invidie? Poate n-ar trebui sa uitam ca soarele e la fel de darnic cu toti.

MAX BOLLIGER (1929–2013) este unul dintre cei mai apreciati autori de literatura pentru copii din Elvetia. A studiat psihologia si stiintele educatiei si a lucrat mult timp alaturi de copii cu nevoi speciale si dizabilitati. Din 1953, s-a orientat spre literatura si a debutat cu poezii si proza scurta pentru adulti, insa din 1962 s-a dedicat cartilor pentru copii si colaborarii cu televiziunea elvetiana, ca scenarist (a scris aproape 200 de episoade) la o celebra emisiune pentru cei mici, Spielhaus. A publicat peste 50 de carti pentru copii si a fost distins cu cele mai importante premii din Elvetia si Germania (Premiul german de literatura pentru tineret, 1966; Premiul elvetian de literatura pentru copii, 1973; Marele premiu de literatura pentru copii al Academiei germane, 2005).

ŠT?PAN ZAV?EL (1932–1999) s-a nascut la Praga si s-a indreptat initial spre studii de cinematografie, insa in 1959 a parasit tara din cauza regimului comunist din epoca si s-a refugiat in Italia. A studiat la Academia de Arte Frumoase din Roma si la Academia de Arta din Munchen. Operele sale – pictura, grafica, fresca – au fost expuse in muzee si galerii importante din intreaga lume. In acelasi timp, a ilustrat numeroase carti pentru copii. S-a stabilit in 1968 la Sarmede, o mica localitate italiana aflata la circa 80 de kilometri de Venetia, unde a cumparat o ferma abandonata si a transformat-o intr-un centru artistic dedicat pictorilor, sculptorilor si graficienilor din Europa Centrala, dar si ilustratiei de carte. In 1983, a contribuit la infiintarea in Sarmede a unei expozitii (International Children’s Book Illustration Exhibition) care este deschisa si azi (si permanent actualizata) sub numele de Le immagini della fantasia. In 1988, a fost unul dintre fondatorii International School of Illustration. Impreuna cu alti artisti, Zav?el a decorat cu picturi si fresce zeci de case din Sarmede, ceea ce a transformat micul sat italian intr-o adevarata expozitie in aer liber. Activitatea sa de sprijinire a artistilor este continuata in prezent de Fondazione Zav?el.