Prof. univ. dr. ION CRAIOVAN este licentiat in drept, licentiat in filosofie si doctor in drept al Universitatii din Bucuresti. In calitate de universitar a desfasurat activitati didactice la Academia de Politie, Universitatea Ecologica si la alte institutii de invatamant juridic. A detinut functiile didactice de decan si rector al Universitatii „George Baritiu” din Brasov, fiind in prezent rector onorific al acestei universitati si cercetator stiintific onorific al Institutului de cercetari juridice „Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane. A publicat mai multe lucrari, intre care: „Finalitatile dreptului” (1995); „Doctrina juridica” (1999); „Prin labirintul juridic” (2009 - Premiul „Simion Barnutiu” al Academiei Romane), „Filosofia dreptului sau dreptul ca filosofie” (2010 - Premiul „Mircea Djuvara” al Asociatiei Juristilor din Romania) - s.a. Pentru activitatea didactica desfasurata a fost distins, in anul 2004, cu Ordinul „Meritul pentru invatamant” in grad de Cavaler. In calitate de membru al „Asociatiei de Filosofie a Dreptului si Filosofie sociala” a participat la Congresele mondiale ale acestui forum, unde a prezentat comunicari stiintifice: Islanda (1993); Italia (1995); Argentina (1997); S.U.A. (1999); Suedia (2003); Spania (2005); Polonia (2007), China (2009), Germania (2011), Brazilia (2013) s.a.

Lucrarea Tratat de teoria generala a dreptului. Editia a III-a, revazuta si adaugita abordeaza vocatia teoriei generale a dreptului de a configura planul atat de dificil, dar necesar, al generalitatii si integralitatii dreptului, in care dreptul este studiat pentru a-i desprinde conceptele fundamentale, principiile, legitatile, ipostazele sale complexe, de a fi conditie inerenta vietii sociale, fapt de cultura si civilizatie, expresie a gandirii juridice, sistem normativ specific, entitate in lumea valorilor sau fapt contemporan.

Editia de fata, a III-a, valorifica unele lucrari de referinta aparute in ultimii ani, cu impact major asupra viziunii generale asupra dreptului, problematica Congreselor mondiale recente de filosofia dreptului, prevederile noilor coduri romanesti, fara suprimarea doctrinei traditionale care evoca „straturile geologice ale cunoasterii juridice”, evolutiile si avatarurile gandirii juridice, fara de care spiritul dreptului nu poate fi inteles. Sintagma „teoria generala a dreptului” ramane mereu deschisa si in devenire, supusa abordarilor multiple, criticii si controversei, dar mereu perfectibila, ca si dreptul insusi.