Prof. univ. dr. Ion Craiovan este licentiat in drept, licentiat in filosofie si doctor in drept al Universitatii din Bucuresti. A desfasurat activitati in cadrul mai multor universitati, ocupand de-a lungul timpului functiile didactice de sef de catedra, decan, rector. In prezent este presedintele Asociatiei Romane de Filosofie a Dreptului (ARFD), cercetator stiintific onorific in cadrul Institutului de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane si director al „Institutului International pentru Drepturile Omului” (IIDO) din cadrul Universitatii Crestine „Dimitrie Cantemir”, Bucuresti. In anul 2018 a fost primit ca membru in cadrul Academiei Europei (A.E.). Este primul jurist roman care accede in acest prestigios corp academic, infiintat in anul 1988 (foto/secventa – festivitatea de primire a noilor membri, Barcelona, primul din stanga, Sierd Cloetingh, Presedintele A.E., ultimul din dreapta, Ion Craiovan, Romania, 28.11.2018).

A publicat peste 20 de carti, printre care: „Finalitatile dreptului” (1995), „Doctrina juridica” (1999), „Metodologie juridica” (2005, Premiul „Mircea Manolescu” al Uniunii Juristilor), „Prin labirintul juridic” (2009, Premiul „Simion Barnutiu” al Academiei Romane), „Tratat de teoria generala a dreptului” (3 editii – 2007, 2009, 2015). Pentru activitatea didactica desfasurata a fost distins cu ordinul „Meritul pentru invatamant” in grad de Cavaler (2004). Primeste titlul de doctor honoris causa (2016). In calitate de membru al Asociatiei Internationale de Filosofie a Dreptului si Filosofie Sociala (IVR) a participat, in perioada 1993-2019, la 16 congrese mondiale, a prezentat comunicari si a publicat cronici despre aceste evenimente stiintifice internationale in revistele de profil din Romania.

Editia actuala a Tratatului de teorie generala a dreptului retine atat problematica traditionala, „straturile arheologice” ale cunoasterii juridice, in absenta carora spiritul dreptului nu poate fi inteles, cat si abordarile de filosofie a dreptului, dezvoltate si in alte lucrari, in masura in care acestea vadesc o dimensiune constitutiva a viziunii despre drept. Sunt integrate informatii noi despre rationalitate, afectivitate, hermeneutica sau despre demersul stiintific in drept, cu impact major in privinta intelegerii contemporane a dreptului.