Ca pasionat cercetator al Dreptului diplomatic (de mai bine de jumatate de secol), antamarea subiectului - Diplomatia U.E., reprezinta pentru mine un privilegiu ca act de implinire intr-o profesie - un verum festin intelectual. Diplomatia, constituindu-mi profesia, atractia si - as putea spune, pasiunea insasi aceasta captivum et inexpletum obsessum - captiva si nepotolita preocupare pentru cunoasterea si formularea chiar a regulilor ei, se explica printre altele, venind ca o confirmare fireasca a ceea ce afirmase Cicero - consuetudo quasi altera natura (obisnuinta este a doua natura).

Satisfactia noastra pentru efortul depus spre a prezenta materia - sub forma acestui volum, ar fi deplina, daca demersul intreprins ar avea ca rezultat, o cat mai larga incitare la cunoasterea nobilei profesii de diplomat de catre cat mai multi cetateni romani si pentru ca mesajul care se degaja din text depaseste prin elementele de constientizare si intelegere corecta pe care le ofera, ceea ce reprezinta simple elemente de cultura generala.

Ion M. Anghel