Poluarea atmosferei reprezinta una dintre cele mai mari provocari de mediu cu care se confrunta intreaga comunitate internationala in ultimele decenii; dat fiind caracterul universal, global, al atmosferei, efectele poluarii au impact direct asupra oricarei fiinte umane.

In acest context, lucrarea Regimul juridic international al protectiei atmosferei analizeaza intregul spectru al regimului juridic al atmosferei, pornind de la definitia doctrinara a acesteia si necesitatea unor delimitari fata de alte concepte (precum cele de spatiu aerian, respectiv spatiu cosmic) si parcurgand bogata jurisprudenta internationala, cu precadere cea europeana, care se remarca prin diversitate si complexitate: de la cauze interne care au revolutionat maniera in care era privita pana la acel moment posibilitatea instantelor nationale de a contribui la aplicarea dispozitiilor internationale referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (Urgenda c. Olandei), pana la hotararile CEDO ce privesc problematica existentei unui drept fundamental al omului la un mediu sanatos si, implicit, la o atmosfera nepoluata.

Ce reprezinta atmosfera din punct de vedere juridic? Care este relatia dintre state cu privire la aproprierea atmosferei? Poate exista un drept asupra atmosferei? Cine ar fi titularul unui asemenea drept? Care sunt vulnerabilitatile regimului juridic international al schimbarilor climatice si cum pot fi inlaturate aceste neajunsuri? Ce este proprietatea de mediu si cum determina aceasta statutul legal al atmosferei?

Iata doar cateva dintre intrebarile la care lucrarea Regimul juridic international al protectiei atmosferei ofera raspunsuri interesante si argumentate, dupa o analiza aprofundata, pluridisciplinara asupra conceptului de atmosfera si a regimului juridic al acesteia, invitand, totodata, la discutii cu nebanuite implicatii practice pe o tema prea putin cunoscuta si, aparent, lipsita de atractivitate.