Cartea Boli infectioase scrisa de Prof. dr. Mircea Chiotan exprima dorinta de a pune la dispozitia medicilor practicieni un indreptar practic in domeniul bolilor infectioase, domeniu supus, ca si restul specialitatilor medicale, unui proces intensiv de innoire in toate componentele sale. Ultimii zeci de ani au permis o tot mai larga acceptare a etiologiei infectioase in alte domenii ale patologiei (neurologie, oncologie, neonatologie si genetica a multor boli congenitale, medicina interna si chiar chirurgie etc.), dovedind astfel interesul crescut, caracteristic perioadei moderne, pentru cunoasterea si stapanirea tot mai eficienta a bolilor infectioase. Au fost inregistrate si multe progrese, in special in domeniul investigatiilor de diagnostic si in cel terapeutic, ritmul introducerii acestora in practica medicala justificand revizuirea si completarea, in aceasta editie, a materialului prezentat anterior.

Aceasta carte exprima dorinta de a pune la dispozitia medicilor practicieni un Indreptar practic in domeniul bolilor infectioase, domeniu supus, ca si restul specialitatiior medicale, unui proces intensiv de innoire in toate componentele sale. 

Desi este evident ca cea mai mare parte a acestor maladii infectioase este cunoscuta din timpurile cele mai vechi, omenirea confruntandu-se de-a lungul vremii cu diverse molime si restrictii datorate sechelelor sau masurilor empirice de izolare si profilaxie, in ultimii zeci de ani de inregistreaza progrese uriase in ce priveste posibilitatea de diagnostic, de prevenire si de combatere a majoritatii bolilor "clasice ", fapt ce a alimentat un val de optimism pe plan mondial concretizat prin anii' 50 In conceptia euiorica, cvasi unanima, ca se intrevede sfarsitul relativ apropiat al acestei categorii de imbolnaviri. 

Evolutia ulterioara a infirmat, daca se poate spune, intr-un mod dureros aceste previziuni, dupa cum se va vedea pe parcursul capitolelor din aceasta carte. Revenirea" in forta" a problematicii injectiilor si bolilor infectioase nu este o consecinta a vreunei "sIabiri" premature a eforturilor de prevenire si combatere a acestora din partea forurilor diriguitoare pe plan mondial sau national, ci, in mod paradoxal, este tocmai expresia nemijlocita a progreselor amintite mai devreme care au permis o apropiere si mai mare a cercetatorilor de fenomenele bolilor, in ceea ce priveste mecanismele si modalitatile de exprimare. Personal, nu cred cafenomenul cu care suntem contemporani - de aparitie a unor noi agenti patogeni, a unor noi boli sau a unor noiforme de exprimare a infectiei cu germeni deja cunoscuti - ar fi un fenomen particular, unic, petrecut doar acum in secolul XX, ci cred ca este vorba doar de un efort mai mare de constientizare si de identificare, gratie posibilitatilor tehnice superioare de investigate la care faceam aluzie mai devreme. 

Ultimii zeci de ani au permis o tot mai larga acceptare a etiologiei infectioase, daca nu ca certa, cel putin ca probabila, In diverse alte domenii de patologie (neurologie, oncologie, neonatologie si genetica a multor boli congenitale, medicina interna si chiar In chirurgie etc.), exprimand, sub o alta forma, acelasi fenomen de mai buna cunoastere ce caracteriieaza aceasta perioada. 

Toate acestea justifica trezirea interesului pentru cunoasterea si stapanirea tot mai eficienta a bolilor infectioase. 

Pe aceste coordonate ale interesului stiintific in general, dar mai ales ale practicii de diagnostic si tratament, dar si de prevenire a acestor boli, incercam sa punem La dispozitia celor interesati acest indreptar.