Descriere - La frontierele sanatatii

Oamenii moderni nu par sa cunoasca mai bine decat semenii lor de acum o suta de ani raspunsul la aceasta ghicitoare care este boala, cu toata tehnologia lor uluitoare. Noi nu stim nici astazi de ce unii oameni mor de tineri, in timp ce altii traiesc pana la varste inaintate, nici de ce unii oameni se imbolnavesc, in timp ce altii, care traiesc in conditii absolut similare, raman sanatosi.

Tot cautand raspunsuri, atentia mi-a fost atrasa din nou catre medicina de frontiera, sau neconventionala, cum mai este numita astazi. Am constatat rapid ca toate aceste discipline au la baza credinta intr-o legatura stransa intre corp, minte si spirit, si ca multe metode, precum reflexologia, acupunctura si homeopatia, opereaza cu principiul unei energii sau forte vitale care curge prin corp si care – in cazul bolii – este blocata, dand nastere unor dizarmonii in structura fizica. Principala sarcina a specialistilor din aceste domenii este eliminarea blocajului si restabilirea armoniei pierdute.

Am simtit in sfarsit ca sunt conectata din nou la adevarul meu interior, care ma facuse sa banuiesc de mult timp ca nu se poate vorbi de o vindecare adevarata decat daca tratam fiinta in totalitatea ei (pe toate cele trei paliere: trup-minte-spirit). Desi m-am implicat deopotriva in medicina ortodoxa si in cea complementara, simteam ca nu cunosc inca prea multe despre semnificatia vietii, si, implicit, despre felul in care aceasta este atacata de boala. Eram convinsa insa ca nimic nu se petrece intamplator sau fara un scop bine determinat, pe un nivel sau altul, iar boala nu face exceptie de la acest principiu.

... 

Pentru atingerea unei stari autentice de sanatate si de totalitate, timpul este irelevant. Majoritatea oamenilor se grabesc atat de tare sa-si restaureze starea de sanatate incat rateaza mari sanse de crestere spirituala. Din acest motiv, lectia va fi repetata pana la intelegerea mesajului ei profund. Alti oameni cedeaza si isi accepta boala cu resemnare. Si aceasta atitudine este negativa. Gandul ca „sufera“ de o boala le amplifica tristetea.

Ambele categorii se afla de fapt intr-o fundatura, din care cu greu isi mai pot gasi calea de iesire. Provocarea pe care o adresez eu cititorului este sa priveasca ideile din aceasta carte ca pe o cale de iesire din aceasta fundatura. Pana la urma, nu boala este relevanta, nici tipul de personalitate, zodia astrologica sau tipul constitutiei fiecaruia, ci felul in care ne raportam la situatiile cu care ne confruntam si modul in care ne folosim de aceste experiente pentru a imbogati constiinta si sufletul.

....

In cazul celor mai multi dintre oameni, personalitatea preia controlul vietii lor de zi cu zi. Pe masura ce balanta se inclina dinspre personalitate catre suflet, procesul este initial receptat ca o dizarmonie de catre minte, care incepe sa primeasca doua tipuri diferite de vibratii, unele de pe nivelul sufletului si altele de pe nivelul personalitatii. 

Daca vibratia sufletului ar inlocui intr-un mod natural vibratia personalitatii, schimbarea s-ar putea produce fara prea multe dezechilibre si tulburari in viata individului. Daca personalitatea opune insa o rezistenta in calea acestei schimbari, dizarmonia pe care o resimte initial mintea conduce la simptome precum tensiunea nervoasa, frustrarea, mania, depresia etc. Daca individul nu intreprinde nimic pentru a schimba vibratia, in pofida acestor mesaje de avertisment, dizarmonia se va transforma in curand in boala. 

Cartea de fata isi propune sa patrunda in interiorul acestui proces, sa stabileasca o punte intre cunoasterea esoterica straveche si omul modern. Anii de practica medicala m-au convins ca reducerea bolii la simptomele sale inseamna sa ignori anumite indicii vitale pe care ni le ofera pe aceasta cale sufletul. 

Daca noi am reusi sa decodificam mesajul bolii, am putea intelege mai bine domeniul de care este interesat sufletul pentru cresterea sa spirituala. In acest fel, medicii ar putea sprijini mai corect pacientul, intr-o maniera mai constructiva, iar la randul lui, acesta ar putea contribui mai activ la propria lui vindecare.

IDENTIFICAREA IN PREA MICA MASURA CU EMOTIILE SAU REPRIMAREA LOR

Un copil care creste intr-o casa in care exista multa tensiune si violenta invata de mic sa-si reprime propria manie. Invers, un copil care creste intr-o casa in care nimeni nu-si exprima sentimentele ajunge la fel ca parintii sai, nu neaparat nepasator, dar incapabil sa-si exprime emotiile. Daca este intrebat: „Ce anume te infurie?“, el raspunde de regula: „Nimic“. In schimb, daca este intrebat: „Te simti vreodata iritat in sinea ta?“, rãspunsul este de regula: „Da“.

Cei care isi reprima emotiile fac deseori parte din categoria impaciuitorilor; ei evita conflictele oriunde si ori de cate ori este posibil. Ei sunt „bunii ascultatori“. Toata lumea le povesteste problemele personale, dar ei nu raspund de regula cu aceeasi moneda. Chiar dacã sunt plini de resentimente, rareori se plang sau si le manifesta, caci se tem sa nu explodeze si sa nu-si piarda controlul. La nivel fizic, mania lor este ingropata in interiorul ficatului, lucru care creeaza blocaje la nivelul meridianului ficatului (lucru bine cunoscut de acupuncturisti).

In alte situatii, ei isi reprima plansul, pe care il considera un semn de slabiciune. Mesajul pe care l-au primit in copilarie si care le-a ramas adanc incrustat in subconstient a fost: „Fii puternic“, situatie in care copilul a trebuit sa invete de mic sa fie independent si curajos.

Atunci cand sunt folosite corect, plansul si mania reprezinta o eliberare naturala de energie… Ambele fac parte din procesul durerii, care ii permite individului sa „se detaseze“ de o anumita situatie care s-a incheiat si sa elibereze astfel locul pentru noi experiente.

Lacrimile reprimate apar in corpul fizic sub forma fluidelor in exces, cum este cazul guturaiului, sau sub forma umflaturilor la extremitati. 

Alti oameni se tem sa nu-si piarda controlul daca devin prea emotivi. Emotiile devin astfel o umbra, care trebuie negata din toate puterile.

Conform Legii Universale a Echilibrului, tot ceea ce nu este exprimat in exterior trebuie sã fie exprimat in interior, pentru a restabili armonia.

Asa imi explic eu numeroase cazuri de eczeme (iritatii reprimate), astma (vorbire reprimata), diaree (teama reprimata), intoleranta la grasimi (manie reprimata) si multe altele. Aceste cazuri demonstreaza faptul ca boala nu face altceva decat sa reflecte blocajele interioare ale fluxurilor vitale, adica in ultima instanta impiedicarea fluxului normal al vietii.

Sufletul va incerca intotdeauna sa gaseasca o cale prin care sa elimine energia aflata in exces in interiorul sistemului, fie prin intermediul corpului fizic, fie prin atragerea anumitor circumstante exterioare.