Cartile aduc in prim-plan modul in care era perceputa femeia, prin intermediul literaturii, in Romania cu precadere in perioada interbelica. Prin ochii barbatului care scria despre ea, femeia devenea ori muza, iubita, adorata, ori mama, gospodina, copila, dar niciodata eroina, niciodata, sau aproape niciodata, vazuta ca o persoana cu un caracter puternic, independenta, care tese propriile povesti in jurul ei, fara a fi tesute de altii.

„Mara lui Ioan Slavici, opera a carei actiune e plasata intr-un mic burg ardelenesc si care are doua protagoniste puternice, este o capodopera a genului romanesc in literatura noastra. Desi nu prezinta o societate progresista in adevaratul sens al cuvantului, Slavici pune pe tapet un spatiu de granita, un loc comun, o societate in care participantii se tolereaza, mai ales in virtutea unor scopuri cat se poate de cinice si mai ales cand totul se termina cu bine. Eroina disloca rolurile de gen active in epoca, fiind un personaj emancipat fata de modelele existente. Mara exploateaza logica societatii in care traieste in folosul ei, dar nu se revolta, nu comite acte de rebeliune – «activismul» ei este unul mascat, limitat, un agent care lucreaza din interior. Exhibarea – chiar daca nu depasirea – rolurilor de gen active si a formelor partiale de transgresiune este un castig important pentru finalul secolului al XIX-lea romanesc.” [Daiana Gardan]

„Scris sub forma de jurnal si publicat in 1933, Adela e considerat unul dintre cele mai bune romane de analiza psihologica ale literaturii noastre. E una dintre multele carti in care personajul principal feminin exista aproape doar ca proiectie a imaginatiei sau ca anexa a celui masculin. Acesta nu e un roman de dragoste. Pentru ca nu propune o imagine reala a iubirii, fie ea si neimplinita, si pentru ca lipsestetotal intelegerea partii feminine, pe care doar o ghicim.” [Catalina Stanislav]

„Jocurile Daniei este, inainte de toate, unul dintre cele mai moderniste romane ale epocii. Eroina acestui roman este un construct, un obiect a carui voce se face auzita doar pentru a-si confirma propriile limitari arhitecturale. Dania este cea mai autentica golden girl a literaturii romane, iar tragedia ei este aceea de a aparea cu cateva decenii mai tarziu, cand neadecvarea ei la contextul istoric si literar poate duce la interpretari reductioniste. Dania este primul personaj feminin pe care naratorul nu-l mai educa, prima femeie care rastoarna raporturile dintre naratorul-barbat si eroina si are avantajul unei pozitii superioare.” [Daiana Gardan]