Titlul original: A 100 legjobb paradicsomos recept
Traducător: Erika Weiss
Coperta: originală
Un fruct din paradis
?n zilele noastre roşiile au devenit at?t de obişnuite, ?nc?t sesizăm doar lipsa lor, faptul că au dispărut de pe rafturile frigiderului. Aceste fructe roşii, de regulă rotunjoare, savuroase, zemoase, plăcute at?t ca aspect, c?t şi la gust, au devenit indispensabile vieţii noastre de zi cu zi. Deşi acum 10-20 de ani roşiile erau ?n exclusivitate legume de sezon, ?n zilele noastre se pot procura tot timpul anului (ce-i drept, din iarnă p?nă ?n primăvară la preţuri destul de ridicate). Roşiile sunt ingrediente de baza ?n nenumărate feluri de preparate, dau gust majorităţii m?ncărurilor, iar de multe ori, se ?ntrebuinţează pentru ornare. De asemenea, sunt extrem de populare, consumate ca atare, ca şi fructe. (Doar cine a mai cules roşii coapte presărate cu rouă ?n dimineţi răcoroase de vară şi a gustat din miezul zemos răcoritor al fructelor, cunoaşte cu adevărat această plăcere de paradis.) Roşiile sunt neasemuite şi datorită echilibrului plăcut dintre conţinutul lor de zahăr şi aciditate, fiind astfel printre puţinele fructe care se pot consuma sărate. Echilibrul de aciditate-zahăr, conţinutul optim ?n fibre şi conţinutul ridicat ?n vitamine şi săruri minerale le conferă dreptul de a fi consumate at?t pentru menţinerea sănătăţii, ?n alimentaţia sportivilor, c?t şi ?n regimul alimentar dietetic. Datorită conţinutului ridicat de apă şi a gustului deosebit de plăcut, roşiile consumate crude sunt săţioase: potolesc at?t foamea, c?t şi setea. ?nsă at?t fierte sau prăjite (chiar şi pe gril) au gust deosebit de bun, iar ghiveciul de vară nu este altceva dec?t o m?ncare uşoară din ceapă, ardei şi roşii. Din fructele necoapte, verzi - aşa-zisele gogonele - se pot prepara murături foarte gustoase, iar roşiile cocktail, de mărimea unei cireşe, sunt ?ntrebuinţate ca ornament şi condiment la unele băuturi cu conţinut scăzut ?n alcool. Băutura preferată a lui Salvador Dali, celebra Bloody Mary, se prepară, de asemenea, din suc de roşii, adăug?nd votcă şi diferite condimente. La fel ca şi bucătăria franţuzească sau italiană, cea romanească nu se poate lipsi de acest element preţios.
Cultivarea şi prelucrarea roşiilor are o veche tradiţie ?n Italia: peste tot ?n lume sunt căutate produsele preparate ?n fabricile lor de conserve specializate ?n prelucrarea acestor fructe zemoase. Sarea şi piperul se asortează bine cu roşiile, dar, ?n afara de aceste condimente universale, busuiocul este condimentul de bază al preparatelor din roşii. Ca şi bucătăria franţuzească şi italienească, cea rom?nească are afinitate mare faţă de aceasta plantă aromatică. De asemenea, se pot prepara diferite feluri de salate din roşii proaspete sau pastă de roşii, cele mai simple doar din roşii, adaug?nd peste ele apă, oţet şi zahăr după gust, eventual ardei gras şi ceapă, iar cele mai sofisticate fiind preparate dintr-o mare varietate de legume, verdeţuri, oţet condimentat şi ulei de măsline.
Pe meleagurile mediteraneene diferitele salate de roşii se consumă la micul dejun, la cină sau ca aperitive. Din tomatele proaspete, stoarse se poate prepara suc de roşii, care apoi se poate condimenta după gust cu sare, zahăr, piper, busuioc sau alte mirodenii care se pretează la gustul roşiilor. ?n Franţa şi Italia, ţări cu tradiţie ?n cultivarea şi ameliorarea roşiilor, se cultivă o varietate largă de soiuri, av?nd culori şi gusturi diferite: soiuri at?t galbene, portocalii, roşii, c?t şi verzi, portocalii vărgate cu roşu, galbene pătate cu roşu sau verzi modelate cu roşu, chiar şi soiuri purpurii sau de culoarea ciclamei.
?n culegerea de faţă vă prezentăm 100 de reţete din tomate: sosuri, murături, sucuri etc., ?n speranţa că cei amatori de preparate din roşii vor găsi multe reţete apetisante; mai mult, avem speranţa că vom reuşi să le atragem atenţia şi celor care p?nă acum nu au manifestat un interes deosebit faţă de acest fruct ?ntr-adevar minunat.
Anul apariţiei: 2003
Nr. pagini: 80 / Format: 14 x 20 cm, broşat
ISBN: 973-669-026-1
